România nu se confruntă cu un risc iminent de a rămâne fără motorină, însă răspândirea informațiilor alarmiste ar putea provoca exact efectul pe care îl anunță. Acesta este avertismentul transmis de prof. dr. ing. Dumitru Chisăliță, expert tehnic judiciar în petrol și gaze, care susține că, în prezent, cel mai mare pericol nu este lipsa fizică a combustibilului, ci panica ce ar putea determina șoferii să golească rapid stocurile din benzinării.

Într-o analiză privind situația pieței carburanților, specialistul arată că, deși există o serie de riscuri geopolitice reale – precum eventuale întreruperi ale livrărilor de țiței kazah, tensiunile din Marea Neagră, presiunile asupra rutelor maritime prin Strâmtoarea Hormuz și Bab al-Mandab sau diminuarea rezervelor strategice internaționale –, acestea nu justifică afirmațiile potrivit cărora România ar urma să rămână fără motorină în următoarele zile sau săptămâni.

România consumă mai puțin decât volumul total de motorină care intră în balanță

Potrivit datelor analizate de expert, în perioada ianuarie–aprilie 2026, în balanța națională au intrat aproximativ 2,466 milioane de tone de motorină. În același interval, consumul intern a fost de circa 1,69 milioane de tone, în timp ce aproximativ 812.000 de tone au reprezentat exporturi și tranzit. Aceste cifre arată că România nu este doar un consumator de carburanți, ci și un important punct de rafinare, export și tranzit pentru produse petroliere.

Consumul zilnic poate fi acoperit în condiții normale

Analiza indică un consum mediu de aproximativ 14.100 de tone de motorină pe zi, echivalentul a aproape 17 milioane de litri. În aceeași perioadă, fluxurile zilnice de aprovizionare au fost de aproximativ 20.500 de tone, ceea ce înseamnă că România a gestionat volume mai mari decât necesarul intern, diferența fiind reprezentată de exporturi și tranzit. Potrivit expertului, acest lucru demonstrează că există posibilitatea ajustării fluxurilor comerciale înainte ca țara să ajungă într-o situație de penurie.

Ce s-ar întâmpla dacă s-ar opri complet țițeiul kazah

Unul dintre scenariile analizate este oprirea totală a livrărilor de țiței din Kazahstan pentru o perioadă de șase luni. Chiar și într-o astfel de situație, considerată puțin probabilă, România nu ar rămâne automat fără combustibil. Specialistul explică faptul că rafinăriile ar continua să funcționeze, folosind atât producția internă de țiței, cât și alte tipuri de petrol importat. În plus, ar putea fi majorate importurile directe de produse petroliere, reduse exporturile comerciale și reorganizate fluxurile de tranzit.

Scenariul fără utilizarea rezervelor strategice

Potrivit studiului prezentat, România ar putea chiar să evite utilizarea imediată a stocurilor strategice dacă ar adopta o serie de măsuri, precum menținerea funcționării rafinăriilor cu resurse interne și surse alternative de țiței, prioritizarea alimentării pieței interne, reducerea exporturilor comerciale, limitarea tranzitului și creșterea importurilor prin Portul Constanța și transportul feroviar sau rutier.

Kazahstan, cel mai important furnizor al României, reia livrările de petrol

Estimările pentru perioada septembrie–decembrie 2026 indică faptul că, prin suplimentarea importurilor cu aproximativ 100.000 de tone lunar și restrângerea exporturilor, consumul intern ar putea fi acoperit fără apel imediat la rezervele strategice.

De ce panica poate provoca lipsa combustibilului

Dacă aproximativ cinci milioane de șoferi ar cumpăra suplimentar câte 20 de litri de motorină, cererea ar crește instantaneu cu circa 100 de milioane de litri, echivalentul a aproape șase zile din consumul mediu al întregii țări.

Într-un asemenea scenariu, depozitele ar putea avea în continuare combustibil, însă distribuția către benzinării nu s-ar putea realiza suficient de rapid. Rezultatul ar fi apariția unor stații fără motorină, nu din cauza lipsei stocurilor naționale, ci din cauza limitelor logistice.

Specialistul amintește și episodul din martie 2022, când afișarea unui preț de 11 lei/litru la o stație din Beiuș a declanșat cozi în benzinării din întreaga țară, deși nu exista o penurie reală. La doar o zi după acel episod, carburanții standard se vindeau, în general, cu aproximativ 8 lei/litru.

Poate ajunge motorina la 11 lei pe litru?

Analiza arată că un preț de 11 lei/litru nu reprezintă, în acest moment, scenariul de bază.

Estimările indică un preț probabil al motorinei standard între 10,10 și 10,30 lei/litru în scenariul de bază, între 10,30 și 10,50 lei/litru într-un scenariu negativ și peste 10,50 lei/litru doar într-un scenariu extrem, asociat unei creșteri puternice a cotației petrolului Brent.

Totuși, în cazul unei reacții de panică, anumite stații ar putea afișa temporar prețuri de 10,70–11,20 lei/litru, în special pentru sortimentele premium sau în zonele unde cererea ar exploda brusc. Aceste situații punctuale nu ar reflecta însă prețul mediu al motorinei standard la nivel național.

AEI: Rezervele pentru 90 de zile nu garantează carburanți la pompă timp de trei luni