Șapte din zece români din diaspora exclud întoarcerea în următorul an

Șapte din zece români plecați în străinătate spun că este puțin probabil să revină în următoarele 12 luni. Un salariu competitiv și un sistem sanitar mai bun sunt principalele schimbări care i-ar putea convinge să se întoarcă.

Potrivit raporului MKOR, „Diaspora Sentiment 2026”, mai mult de jumătate dintre respondenți sunt plecați de peste zece ani. Durata medie de ședere este de aproape 14 ani. O treime au obținut deja cetățenia statului gazdă.

După cinci ani în străinătate, șansele revenirii scad

Doar 4% dintre respondenți au stabilit cdeja data întoarcerii în România. Alții 11% spun că revenirea este probabilă sau foarte probabilă. 15% nu au luat încă o decizie. În această categorie intră mai ales persoanele stabilite peste hotare de cel mult cinci ani.

În schimb, 70% cred că nu se vor întoarce în următorul an. Patru din zece resping categoric această variantă. Cei mai mulți dintre ei sunt români bine integrați, cu venituri mari sau funcții de conducere.

Raportul arată că perioada petrecută în străinătate influențează direct decizia. După cinci ani, ezitarea începe să se transforme într-un refuz. După zece ani, integrarea în statul gazdă devine greu de abandonat.

Cei care se gândesc deja la revenire (46%) sunt motivați în principal de familie și prieteni. Urmează dorința de a-și crește copiii sau de a-și îngriji părinții, dar și planurile pentru pensionare. Un cost al vieții mai redus sau posibilitatea deschiderii unei afaceri cântăresc mai puțin.

Pentru cei indeciși sau puțin interesați de revenire, cerințele sunt mai clare. 44% ar lua în calcul întoarcerea pentru un salariu competitiv. Tot 44% cer un sistem sanitar mai bun. Locurile de muncă mai bune sunt menționate de 36%. Stabilitatea fiscală și legislativă, precum și reducerea birocrației, sunt indicate de 34% dintre respondenți. Alte condiții sunt un sistem educațional mai bun și dezvoltarea infrastructurii.

Diferențele sunt vizibile și între comunitățile din marile state europene. Românii din Marea Britanie sunt cei mai hotărâți să rămână acolo. 76% consideră puțin probabilă întoarcerea. Aceștia cer mai ales stabilitate fiscală, mai puțină birocrație și servicii publice digitalizate.

În Spania, 73% nu intenționează să se întoarcă. Aproape un sfert spun că nimic nu i-ar convinge să revină.

În Italia, procentul celor care nu vor să revină ajunge la 69%. Un sistem medical mai bun în România ar putea schimba decizia pentru 46% dintre ei.

Românii din Germania sunt ceva mai deschiși revenirii. 66% spun că aceasta este puțin probabilă.

România rămâne o destinație pentru bani, nu și pentru mutare

Deși cei mai mulți nu se văd revenind curând, 61% au investit deja în România. Cei mai mulți trimit bani familiei. 59% declară că sprijină financiar rudele. 29% au renovat o proprietate, iar 20% și-au cumpărat o locuință. 12% au deschis depozite sau conturi de economii. Câte 11% au cumpărat terenuri ori au construit o casă.

Raportul arată că aceste transferuri sunt folosite mai ales pentru susținerea familiei. Investițiile în afaceri sau în alte active rămân mai reduse.

Au votat, dar lipsa încrederii îi ține departe de urne

65% dintre chestionați au votat la alegerile parlamentare sau prezidențiale. 29% dintre respondenți au declarat că nu au mers la vot. Printre motivele absenței se află lipsa încrederii că votul este numărat corect (20%). Tot 20% au invocat distanța până la secția de vot sau problemele de transport. 18% au spus că nu s-au simțit reprezentați de cndidați. Alți respondenți consideră că votul lor nu contează sau nu sunt interesați de politică.

Așteptările de la politicienii români rămân însă ridicate. 88% spun că au cerințe concrete de la autoritățile de la București. Eliminarea birocrației pentru obținerea documentelor este cerută de 36%. Același procent solicită măsuri pentru îmbunătățirea imaginii românilor în străinătate. 30% vot digitalizarea serviciilor consulare și a documentelor. 28% cer transferul și portabilitatea drepturilor dobândite în străinătate.

Comunicarea constantă și transparentă este solicitată de 26%. Alte 24 de procente cer servicii consulare mai eficiente.

Raportul descrie astfel o diasporă integrată în țările gazdă, dar conectată economic și civic la România. Revenirea nu mai depinde doar de bani. Românii plecați compară instituțiile, serviciile și relația statului cu cetățeanul.

Date despre studiu

Studiul a inclus 2.000 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani. Acestea locuiesc în afara României cel puțin șapte luni pe an. Chestionarele au fost completate online, în octombrie 2025.