Telenovela de la Piatra Neamţ ar fi putut fi temeiul unui nou şi premiat film românesc. Dacă nu s-ar fi lăsat cu morţi (ei, unul acolo…), răniţi (ei, unul, ce mare lucru…) şi devoalarea (multor) unor găinării (ei, da, astea pe picior mare). Uciderea unui „interlop” – oficial nu se ştie bine definiţia termenului – de către alt interlop, cu antecedente penale – asta e deja de bonton în România -, a pus pe jar toată Poliţia Română. Nu mai este de competenţa mediatizatului Christian Ciocan – care mereu spune câte ceva fără să spună nimic, se pot face excelente studii naratologice, nu mai contează dacă este vorba de Poliţie sau Jandarmerie, trăim într-o lume fără cuvânt, dar avem sumedenie de purtători de cuvânt -, ci treaba e groasă. Afacerea a ajuns la nivelul ministrului Internelor şi Administraţiei Publice – „Eu sunt un om echilibrat”, grăieşte titularul postului, de parcă restul românilor nu ar fi… – şi promite că o să cumpănească nişte propuneri.
Adică?
Păi aici suntem. Şeful Poliţiei Judeţene Neamţ, deja un faimos în doar trei zile, Aurelian Şoric, este luat în colimator de un secretar de stat, Dan Fătuloiu. Ajuns rapid în control pe meleagurile tandrului povestitor Calistrat Hogaş, care solicită demisia lui şoric. Şoric sare în sus ca ars că el n-a făcut nimic ilegal, împuşcatul interlop era doar cămătar, ce dacă dădea bani cu dobândă, o fac şi alţii, că el, Şoric, e familist şi provine dintr-o familie de onoare, are un nod în gât de emoţie şi 120.000 euro credit luat de la o bancă pantru o vilă de 270.000 euro valoare totală. Aferim, nu se trăieşte rău în România! Propunerea de demisie incită la răzmeriţă şefii de post din tot judeţul Neamţ, care, solidari ca tot românul în vremuri de restrişte, se fac fraţi cu codrul şi ameninţă cu demisia în bloc. Comedie mare, unde s-a pomenit aşa ceva? Secretrul de stat Dan Fătuloiu – cu aerul lui Tom Cruise la Hollywood – propune demiterea şefului Poliţiei Române, un anume Petre Tobă, chestiunea se încâlceşte şi se încălzeşte. Ptiu, încurcă-i drace! Apare pe gazonul afacerii şi primarul din Piatra Neamţ (PDL-ist de vază entre nous fie vorba…), alt boboc al politicii româneşti din ultimii ani, Gh. Ştefan, care şi el se jură că n-a dat nici un teren gratis lui Şoric. Toată lumea ar demisiona, în caz de ceva ilegal, dar până atunci vedem un spectacol penibil cu corupţia şi potlogăriile multiple ale unor derbedei ajunşi sau interlopi sau oficiali! Mare diferenţă nu ar fi dacă şi-ar schimba rolurile între ei. Ceea ce este dezgustător – şi ne întrebăm cine poate şi este capabil să asaneze această mocirlă cu ştaif de onorabilitate – este faptul că nimic nu mai există pe meleagurile mioritice. Nici măcar ruşine. Când clanurile mafiote lucrează mână în mână cu oficialităţile şi şantajul (şi etajul, era pe vremea lui Pamfil Şeicaru, acum se dau terenuri în schimb…) devine un mod de lucru la vedere, putem constata că răul a ajuns foarte departe. Şi a intrat adânc în substanţa vieţii noastre. Este teribil tot ce vedem şi auzim în aceste zile. Şoricul lui Şoric, emotivul şef al Poliţiei Neamţ, se dovedeşte foarte gros. Faptul că am intrat în Postul Crăciunului ne-ar mai da o şansă să ne spălam de păcatele noastre. Greu, dar posibil. Cum? Nici bunul Dumnezeu nu mai ştie dacă are de-a face cu oameni ca noi.