Speranțe europene: negociem acum sau așteptăm să cadă Putin?

În urmă cu zece zile, un site rus de opoziție cu sediul în Letonia a publicat informația că actualul șef al Consiliului de Securitate al Federației Ruse este suspectat ca ar complota împotriva președintelui Vladimir Putin. Sursa vine din servicii de informații europene. Financial Times, CNN și The Economist au publicat la scurt timp articole despre măsurile de securitate extreme luate pentru președintele rus. Acestea au fost puse pe seama informațiilor despre potențiala destabilizare a regimului.

Putin ar fi pierdut ”monopolul asupra modelării viitorului”

Site-ul din Letonia prezintă două traiectorii probabile pentru Rusia. O tranziție către o dictatură totală, inspirată de modelul teocratic iranian, unde controlul social și digital este absolut. Fie prăbușirea într-o nouă perioadă de tulburențe, cu haos politic și conflicte interne între diverse facțiuni.

Pe 6 mai 2026, The Economist a publicat un articol al unui fost oficial de rang înalt din guvernul rus, sub protecția anonimatului. Acesta descrie situația din Rusia drept una în care orice mutare a liderului nu face decât să îi agraveze poziția. Conform autorului, regimul a pierdut ”monopolul asupra modelării viitorului”, iar elitele ruse au încetat să mai folosească persoana întâi plural atunci când se referă la acțiunile Kremlinului, delimitându-se simbolic de un proiect politic pe care îl consideră acum străin și lipsit de o direcție coerentă.

Putin ar fi prizonierul propriilor servicii

La scurt timp, The Washington Post a publicat o investigație despre eliberarea unui fost propagandist al Kremlinului căzut în dizgrația serviciului intern de informații – FSB. Eliberarea sa, arată WaPo, este un semn al disputelor dintre aparatul de securitate și aparatul administrativ, condus de Serghei Kirienko, prim-adjunctul șefului de cabinet al președintelui. Imaginea generală prezentată este a unui Putin prizonier al serviciilor secrete – cel puțin prizonier la nivel informațional. Președintele rus ar trăi retras prin regiunea Krasnodar, speriat de atacurile ucrainene cu drone, acolo unde ofițerii FSO (SPP-ul rus) îi picură în ureche informații atent selectate despre evoluțiile de pe front și despre rivalii mai mult sau mai puțin inventați din Rusia.

Putin pregătește ”naratiunea”

În același interval scurt de timp, pe 7 mai, un site creat de oligarhul rus in exil Mihail Hodorkovski, a publicat un document obținut prin intermediul unei surse de la Kremlin. În fața impasului din Ucraina, a dificultăților economice și a oboselii generale, strategii Kremlinului elaborează un scenariu de ieșire din criză, arata acel document, potrivit Courrier International. Sunt expuse ”elementele de limbaj propagandistice destinate să «vândă» opiniei publice un acord de pace cu Ucraina, în pofida pierderilor grele în rândul trupelor ruse și a absenței unor rezultate semnificative”. ”Trebuie să știi să te oprești la timp. A merge prea departe ar fi un eșec; continuarea operațiunii militare speciale s-ar transforma într-o victorie à la Pirus”, arată documentul.

Amenințările generate de continuarea războiului sunt numeroase. ”Epuizarea resurselor, necesitatea majorării impozitelor, reducerile de personal în companii, amenințările atacurilor cu drone, ale loviturilor în profunzime și ale terorismului, criza demografică și înlocuirea rușilor cu migranți, precum și posibilitatea de a pierde în fața Statelor Unite în stabilirea noii ordini mondiale”. Cea mai dificil de convins ar fi așa-numita comunitate ”Z”, formată din ”ultrapatrioți de canapea” care nu au luptat ei înșiși, dar care încă așteaptă cucerirea Kievului. Pentru a contracara acest ”public problematic”, documentul sugerează în special reducerea prezenței sale în spațiul mediatic și promovarea unor voci moderate.

Putin este slăbit, UE poate negocia

Apoi, pe 9 mai, de Ziua Victoriei, președintele Putin a sugerat că ”finalul războiului nu este departe”. Apoi a propus ca fostul cancelar german apropiat de Kremlin Gerhard Schroeder să intermedieze posibile negocieri între Rusia si UE privind Ucraina. Pe fondul informațiilor ce au circulat în zilele precedente, una dintre interpretări a fost aceea că, într-adevăr, Putin se confruntă cu instabilitatea regimului.

O parte dintre liderii UE consideră că ar fi un moment bun pentru inițierea dialogului cu Rusia. UE s-a autoexclus din acest dialog încă din primăvara anului 2022. Revenit la Casa Albă,  Donald Trump a ocupat ușor acest scaun la masă.

Președintele Franței, premierul Italiei, cel al Belgiei s-au arătat deschiși pentru crearea unui portofoliu european al negociatorului cu Rusia. S-a arătat deschis pentru asemenea deschidere diplomatică și președintele Consiliului European, portughezul Antonio Costa. ”Nu dorim să împiedicăm inițiativa președintelui Trump. Dar, în paralel, suntem pregătiți să facem ceea ce trebuie, deoarece trebuie să abordăm și chestiunile legate de securitatea Europei”, a declarat astfel Antonio Costa sâmbătă, 9 mai.

Trump a lăsat în plan secund negocierea cu Rusia

Un motiv pentru deschiderea unui dialog cu Rusia ține tocmai de America lui Trump. Președintele finlandez Alexander Stubb a explicat cel mai bine, la începutul lunii aprilie. ”În discuțiile din cadrul coaliției de voință, ne lovim constant de întrebarea cu cine, când, unde și cum să comunicăm atunci când vine vorba de Rusia. Dintr-o perspectivă europeană, am delegat acest rol Statelor Unite și, din cauza războiului din Iran, această discuție a fost împinsă în plan secund. Va veni un moment în care va trebui să deschidem canale de comunicare cu Rusia. Singura întrebare este când”.

Kaja Kallas visează la Rusia post-imperială

Însă nu toata lumea este convinsă ca ar fi momentul unor negocieri. Așa vede lucrurile estoniana Kaja Kallas, șefa diplomației UE. Înainte de a prelua postul de la Bruxelles, când era premier al Estoniei, Kallas vorbea despre necesitatea unei strategii vestice pentru ”Rusia post-imperială”, cu rescrierea manualelor de istorie, pentru ca noii ruși să nu mai fie tentați de reluarea cuceririlor. Kallas avertizează că Vladimir Putin nu are nicio intenție de a purta discuții serioase. Liderul rus nu ar avea încă un interes real în a încheia compromisuri. Într-un regim autocratic precum cel al lui Putin, elitele pot fi desigur nemulțumite, dar sunt obligate să își dovedească loialitatea pentru a-și asigura supraviețuirea. În viziunea lui Kaja Kallas, momentul dialogului ar putea totuși să vină. Dar încă nu am ajuns acolo.

Ceața războiului este mai densă ca oricând

Un site rus disident din Letonia, surse din servicii secrete europene citate de Financial Times, un fost oficial anonim din Rusia citat de The Economist spun că regimul Putin se clatină și președintele este prizonierul serviciilor secrete. Parada de Ziua Victoriei de la Moscova este văzută ca o mare concesie făcută de Volodimir Zelenski rușilor, cărora le-a promis să nu-i bombardeze pe 9 mai. Ucraina este prezentată ca o putere militară care reușește să producă pe plan intern armele necesare ținerii în șah a Rusiei. Ba chiar să câștige porțiuni de teritoriu, după o pauză de mai bine de un an. Sunt toate motive invocate pentru a nu lansa discuții cu Moscova.

Dar locul lăsat liber de Trump, din cauza războiului din Iran, trebuie ocupat de UE, susține cealaltă tabără. Care vede și cealaltă jumătate a paharului pe frontul din Ucraina: probleme tot mai mari în recrutarea soldaților ucraineni (după cum arată Berliner Zeitung), corupția văzută de ucraineni ca o amenințare mai mare decât războiul (după cum arată un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev) și o economie europeană care se confruntă cu marea incertitudine  energetică creată de aventura militară americana în Golf, cu dependența de GNL din SUA, cu monopolul chinez în aprovizionarea cu materie primă a industriei high-tech.