STB costă Primăria Capitalei circa un sfert din buget pe an. Unde pierde compania milioane de euro

Într-un interviu acordat Bucuresti.ro, administratorul special al companiei, Gheorghe Pecingină, a vorbit despre sursele pierderilor și despre schimbările pe care conducerea încearcă să le facă.

O companie ținută în viață din bugetul Capitalei

Potrivit Bucuresti.ro, transportul public bucureștean a ajuns aproape de colaps. La începutul lunii septembrie, STB a intrat în insolvență, Primăria Capitalei a garantat cu 398 de autobuze Otokar o datorie față de ANAF, iar Fiscul a pus sechestru pe sediul companiei de pe Dinicu Golescu.

Prin reorganizare, STB ar trebui să devină măcar parțial sustenabilă financiar și să apese mai puțin asupra bugetului Primăriei, care alocă în prezent, anual, aproximativ un sfert din bani pentru a menține compania în funcțiune.

Insolvența a fost deschisă printr-o decizie a Tribunalului București, după ce datoriile STB, mai ales către ANAF, ajunseseră la aproximativ 1,6 miliarde de lei. Funcționarea companiei costă peste două miliarde de lei pe an, dintre care 1,2 miliarde de lei merg pe salariile celor aproximativ 9.300 de angajați.

Vânzarea de călătorii și abonamente aduce, în schimb, doar 300 de milioane de lei. Restul e acoperit în principal din bani publici, prin compensația pentru serviciul de transport și prin diferențele de tarif achitate de Primăria Capitalei, arată sursa citată.

Probleme mai grave decât se cunoșteau

Procedura de insolvență a permis analizarea cheltuielilor și a contractelor, dar și a felului în care STB își gestionează resursele. După aproape două luni de la deschiderea ei, Gheorghe Pecingină a declarat că a găsit probleme mai grave decât cele pe care le știa înainte de a prelua funcția.

Administratorul special a precizat că situația STB nu îi era necunoscută, pentru că a fost anterior președintele Consiliului de Administrație. Abia odată intrat în „sala de operație”, a constatat însă că lucrurile stau mult mai rău decât știa sau decât i se permisese să afle.

„Cea mai mare problemă a STB este mentalitatea angajaților”, a spus Pecingină. Potrivit acestuia, conducerea se luptă cu obiceiuri și practici vechi pe care încearcă, cu greu, să le elimine, și speră să reușească în perioada următoare.

Pierderile din carburant

Pecingină a recunoscut că furturile de motorină continuă la STB, iar angajații implicați găsesc metode tot mai ingenioase. Calculele realizate împreună cu Remus Borza, care conduce consorțiul administratorilor judiciari, au arătat o diferență foarte mare între cantitatea de carburant estimată pentru funcționarea vehiculelor și cea consumată efectiv. Numai în 2025, această diferență s-ar ridica la milioane de euro, potrivit administratorului special.

Conducerea a decis să reducă aceste pierderi și să digitalizeze procesele, ca să limiteze posibilitatea unor nereguli, iar Pecingină se așteaptă ca primele efecte să apară chiar în luna curentă. Pentru a preveni furturile, mai multe metodologii urmează să fie schimbate, iar numărul paznicilor va crește.

„Este incredibil cât de inventivi pot fi cei care găsesc metode de a sustrage carburant”, a declarat administratorul special. El a adăugat că nu crede că există vreun sistem pe care aceștia să nu încerce să îl păcălească, însă pierderile pot scădea pe măsură ce controlul și digitalizarea devin mai eficiente.

Dosare penale pentru motorina furată

Polițiștii din Capitală au făcut miercuri percheziții într-un dosar în care 8 șoferi de la STB și 2 paznici sunt acuzați că au sustras cantități mari de motorină din autobuzele parcate peste noapte în Autobaza Ferentari, au declarat surse judiciare pentru Agerpres.

Cazul nu este unul izolat. În mai, 20 de șoferi ai STB au fost plasați sub control judiciar, sub acuzația că au furat o tonă de motorină din rezervoarele autobuzelor aflate în Autobaza Nordului.

Contracte verificate, unele reziliate, altele renegociate

Analiza contractelor încheiate de STB este o altă prioritate a noii conduceri. O parte dintre ele au fost deja verificate, iar unele înțelegeri considerate păguboase au fost denunțate. Celelalte sunt încă analizate, iar deciziile vor ține cont de valoarea lor și de serviciile prevăzute.

Pentru reabilitarea halelor și incintelor din depouri și autobaze, STB încheiase un contract-cadru pe care atât administratorul special, cât și administratorul judiciar l-au apreciat ca dezavantajos pentru companie.

Anunțul de atribuire din SEAP indică pentru acesta o valoare de 65 de milioane de lei, iar contractele subsecvente urmau să fie disputate de cinci firme: Vagma Group Distribution SRL, Băiculescu Construct, Provimed S.R.L., Alfa Design Total Construct și Montin.

Pecingină a declarat că nu cunoaște valoarea exactă a contractului, dar că știe că era vorba de sume uriașe. Deși contestațiile au fost câștigate în instanță, administratorul judiciar a apreciat, iar el a fost de acord, că acel contract ar fi dezavantajat societatea și i-ar fi produs un prejudiciu, cel puțin financiar.

În paralel, conducerea a început să renegocieze contractele la care STB pare să plătească mai mult decât prețul pieței. În unele cazuri, reducerile obținute au fost considerabile: „Am avut surpriza să reducem chiar la jumătate valoarea unor contracte”, a spus Pecingină.

Potrivit acestuia, toate contractele mari sunt acum în discuție pentru renegociere, iar conducerea se așteaptă la prețuri mai mici.

Cantina, clinica și stațiile ITP, folosite sub potențial

STB încearcă să câștige mai mult și din activitățile care nu țin de transportul de călători. Restaurantul din incinta URAC, de pe Șoseaua Ștefan cel Mare, a funcționat în ultimii ani doar drept cantină pentru angajați. După anularea ordinului care interzicea astfel de evenimente, aici pot avea loc acum și nunți sau botezuri.

Administratorul special a mai precizat că STB este acționar majoritar într-o cantină și într-o clinică pe care le-a găsit pe pierdere, iar pentru ca acestea să funcționeze și să aducă venituri companiei au fost începute deja procedurile necesare.

Un caz similar îl reprezintă cele cinci stații de inspecție tehnică periodică (ITP) ale STB. Instituțiile subordonate Primăriei Capitalei își duc în prezent mașinile la inspecție la alte firme, deși serviciul ar putea fi asigurat de unitățile STB, conform aceleiași surse.

„Sunt lucruri pe care STB nu le-a făcut până acum din lipsă de spirit antreprenorial”, a declarat Pecingină, care a adăugat că, atunci când a cerut explicații, a constatat lipsa unei preocupări reale pentru valorificarea acestor oportunități.

Publicitatea și dependența de subvenție

Aceeași logică ar urma să fie aplicată și publicității. STB poate oferi pentru campanii atât suprafețele vehiculelor, cât și spații de publicitate statică. Pecingină consideră că societatea ar fi putut atrage o parte din campaniile naționale finanțate din fonduri europene, însă nu s-a insistat suficient în această direcție.

Explicația primită de administratorul special a fost că orice venit suplimentar ar fi fost compensat printr-o subvenție mai mică de la Primărie.

Pecingină a susținut însă că reducerea dependenței de banii PMB ar trebui să fie tocmai unul dintre scopurile reorganizării, astfel încât compania să își acopere din venituri proprii o parte cât mai mare din activitate. „La un moment dat, Primăria nu va mai putea suporta toate aceste cheltuieli”, a avertizat el.

Autobuzele și sediul, sub măsurile ANAF

Pe lângă identificarea pierderilor, STB trebuie să gestioneze și riscurile generate de datorii. În februarie 2025, Primăria Capitalei a constituit în favoarea ANAF o garanție cu 398 de autobuze Otokar, pentru o datorie de aproximativ 250 de milioane de lei.

Potrivit lui Pecingină, măsurile Fiscului nu se limitează la aceste autobuze, ci includ și sechestrul pus pe sediul central al STB, de pe Dinicu Golescu. Administratorul special apreciază că valorificarea autobuzelor ar fi dificilă, fără a fi însă imposibilă.

Pe durata insolvenței, executările silite și celelalte acțiuni de recuperare a creanțelor sunt suspendate, în condițiile legii. Soarta bunurilor depinde însă de reușita reorganizării și de aprobarea planului.

Dacă planul va fi aprobat și respectat, nu ar trebui să apară probleme, a explicat Pecingină. În lipsa unui plan de reorganizare aprobat, întregul patrimoniu al STB ar putea fi vândut, conform procedurii legale.

Miza reorganizării

Conducerea companiei își pune speranțele în aprobarea planului de reorganizare și în măsurile prin care vrea să reducă cheltuielile, să renegocieze contractele și să crească veniturile, iar negocierile cu sindicatele fac parte din acest proces. Nu este însă sigur că economiile vor fi suficiente pentru stabilizarea financiară a STB.

Limitarea pierderilor din carburant, corectarea contractelor dezavantajoase și exploitarea activităților comerciale reprezintă direcții concrete, dar efectul lor depinde de felul în care vor fi aplicate și de capacitatea companiei de a renunța la practicile care au dus la acumularea datoriilor, arată sursa citată.

„Eu cred însă că planul va fi aprobat. Premisele sunt bune. În aceste două luni, împreună cu consorțiul administratorilor judiciari, condus de Remus Borza, am identificat soluții și am început reorganizarea”, a mai conchis Pecingină.