Ministrul Justiției Stelian Ion susține că tonul din raportul privind statul de drept este unul de încurajare: „Raportul spune explicit că desființarea SIIJ reprezintă soluția corectă pentru a elimina potențiale presiuni asupra magistraților”.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, 2021 este al doilea an în care Comisia Europeană publică analiza efectuată în fiecare stat membru, prin prisma respectării principiilor statului de drept, în cadrul a patru capitole: independența justiției, lupta împotriva corupției, libertatea presei și sistemul de control și echilibru instituțional.
„Este primul an în care Comisia Europeană evaluează România atât în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, cât și în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept. Avem două rapoarte de monitorizare, realizate de experți europeni obiectivi, care apreciază măsurile luate până acum de Ministerul Justiției și de Guvern și ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat. Raportul ne spune, încă o dată, explicit că desființarea SIIJ și refacerea competențelor DNA, DIICOT și ale parchetelor de pe lângă Curțile de apel reprezintă soluția corectă pentru a elimina potențiale presiuni asupra magistraților. Sper ca de anul viitor să existe doar monitorizarea generală, în cadrul acestui ultim mecanism. Avem o singură condiție de îndeplinit, și anume respectarea recomandărilor MCV, care să ducă la ridicarea acestei monitorizări în vigoare de la aderarea la UE. Tonul raportului de astăzi este unul de încurajare”, a declarat Stelian Ion.
Potrivit comunicatului, raportul reiterează dispozițiile hotărârii CJUE, care menționează expres obligativitatea recomandărilor MCV.
„În același timp, Comisia Europeană exprimă îngrijorări serioase cu privire la decizia CCR nr. 390/2021 <având în vedere că se pune în discuție principiul supremației dreptului european. În decizia sa, CCR nu a acceptat concluziile CJUE, punând sub semnul întrebării principiul supremației dreptului UE>”, se arată în comunicat.
Reprezentanții Ministerului Justiției susțin că, în ceea ce privește independența justiției, Comisia semnalează, încă o dată, aspectele problematice generate de modificările legilor justiției în perioada 2017-2019. „Sunt apreciate demersurile actuale de desființare a SIIJ, cu mențiunea că ”, potrivit comunicatului.
Conform acestuia, CE remarcă creșterea deficitului de resurse umane din sistemul judiciar, necesitatea operaționalizării Consiliului de Management Strategic și digitalizarea sistemului judiciar.
„Cu privire la lupta împotriva corupției, Comisia Europeană remarcă impedimentele generate de existența SIIJ asupra activității DNA, cu mențiunea că <desființarea SIIJ va fi un pas important pentru asigurarea sustenabilității DNA>. De asemenea, CE așteaptă proiectele de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în sensul punerii în acord cu deciziile CCR. Tot pe plan legislativ, CE remarcă fragmentarea cadrului normativ privind integritatea, fapt ce afectează activitatea ANI”, a mai transmis Ministerul Justiției.
România a înregistrat progrese în aplicarea reformelor recomandate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dar sunt necesare rezultate în combaterea corupţiei şi există preocupări privind predictibilitatea legislaţiei, arată raportul Comisiei Europene privind Situaţia Statului de Drept.
„Procedura de demitere a procurorilor de rang înalt urmează să fie modificată în urma unei hotărâri a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). La 5 mai 2020, CEDO a statuat că fostei procuroare-şef nu i s-a dat posibilitatea să conteste în mod eficient în instanţă motivele revocării sale din funcţie (39. În proiectele de modificare a legilor justiţiei (40 A se vedea nota de subsol 36.), la procedura de revocare a procurorilor de rang înalt s-a adăugat o cale de atac în faţa unei instanţe administrative (41 Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, COM(2021) 370 final, p. 9.). În februarie 2021, Guvernul şi-a prezentat planul de acţiune pentru executarea hotărârii, iar în iunie 2021 Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a evaluat punerea în aplicare a planului (42 42 În decizia sa din 9 iunie 2021, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a invitat autorităţile române să prezinte informaţii în mod corespunzător cu privire la evoluţia procesului legislativ şi la orice modificări care pot fi aduse încă dispoziţiilor relevante din proiectul de lege, în special celor care stabilesc procedura de demitere a procurorilor de rang înalt şi garanţiile de participare [CM/Del/Dec(2021)1406/H46-21].).”
MNT: Apropo de egalitatea în faţa legii? Oare doar procurorii vor putea avea o cale de atac sau orice persoană numită din sfera publică care consideră că a fost demisă pe nedrept, deşi s-au respectat toţi paşii constituţionali (legali) unei proceduri de revocare????