Ministrul Justiției Stelian Ion susține că tonul din raportul privind statul de drept este unul de încurajare: „Raportul spune explicit că desființarea SIIJ reprezintă soluția corectă pentru a elimina potențiale presiuni asupra magistraților”.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, 2021 este al doilea an în care Comisia Europeană publică analiza efectuată în fiecare stat membru, prin prisma respectării principiilor statului de drept, în cadrul a patru capitole: independența justiției, lupta împotriva corupției, libertatea presei și sistemul de control și echilibru instituțional.
„Este primul an în care Comisia Europeană evaluează România atât în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, cât și în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept. Avem două rapoarte de monitorizare, realizate de experți europeni obiectivi, care apreciază măsurile luate până acum de Ministerul Justiției și de Guvern și ne încurajează să continuăm reformele în ritm accelerat. Raportul ne spune, încă o dată, explicit că desființarea SIIJ și refacerea competențelor DNA, DIICOT și ale parchetelor de pe lângă Curțile de apel reprezintă soluția corectă pentru a elimina potențiale presiuni asupra magistraților. Sper ca de anul viitor să existe doar monitorizarea generală, în cadrul acestui ultim mecanism. Avem o singură condiție de îndeplinit, și anume respectarea recomandărilor MCV, care să ducă la ridicarea acestei monitorizări în vigoare de la aderarea la UE. Tonul raportului de astăzi este unul de încurajare”, a declarat Stelian Ion.
Potrivit comunicatului, raportul reiterează dispozițiile hotărârii CJUE, care menționează expres obligativitatea recomandărilor MCV.
„În același timp, Comisia Europeană exprimă îngrijorări serioase cu privire la decizia CCR nr. 390/2021 <având în vedere că se pune în discuție principiul supremației dreptului european. În decizia sa, CCR nu a acceptat concluziile CJUE, punând sub semnul întrebării principiul supremației dreptului UE>”, se arată în comunicat.
Reprezentanții Ministerului Justiției susțin că, în ceea ce privește independența justiției, Comisia semnalează, încă o dată, aspectele problematice generate de modificările legilor justiției în perioada 2017-2019. „Sunt apreciate demersurile actuale de desființare a SIIJ, cu mențiunea că ”, potrivit comunicatului.
Conform acestuia, CE remarcă creșterea deficitului de resurse umane din sistemul judiciar, necesitatea operaționalizării Consiliului de Management Strategic și digitalizarea sistemului judiciar.
„Cu privire la lupta împotriva corupției, Comisia Europeană remarcă impedimentele generate de existența SIIJ asupra activității DNA, cu mențiunea că <desființarea SIIJ va fi un pas important pentru asigurarea sustenabilității DNA>. De asemenea, CE așteaptă proiectele de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în sensul punerii în acord cu deciziile CCR. Tot pe plan legislativ, CE remarcă fragmentarea cadrului normativ privind integritatea, fapt ce afectează activitatea ANI”, a mai transmis Ministerul Justiției.
România a înregistrat progrese în aplicarea reformelor recomandate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), dar sunt necesare rezultate în combaterea corupţiei şi există preocupări privind predictibilitatea legislaţiei, arată raportul Comisiei Europene privind Situaţia Statului de Drept.
Dom’le, al dreku Cjeu asta si cu mcveu’ lu mă’sa și cu toți ‘oropenii ăstia care a inventatără ei statu dă drept care nu știe nimeni ce-nseamnă! Cum vorbește ei toți ezact, da’ ezact cu vorbele lu’ prostu nost’ care cică-i menestrel la justițe, habarnistu’ dobitoc da’ hotărât, Sterlinian Jon, care are dăcât o idee (și aia nu-i de-a lui): să moară Siiju da’ să se-ntărească Dnau!! Că el, ministru din golan ajuns, când zice magistrat zice procuror. El n-a înteles că magistrații de-a binelea e judecătorii iar când zici Justițea zici judecători nu procurori.. Că zice și la Comstituțe, că în Romanica Justițea este înfăptuită de ICCJ care e compusă numa din judecători, nu din procutori! Bre, io de câte ori l-am văzut pe prostu ista ajuns sinistru al justitiei din golan (autodeclarat „cu handicap” ca să puie laba pe o locuință ANL) o singură dudă scoate din gâtlej, că m-am și săturat: JOS SIIJU, SUS DNAU! Cre’că și noaptea-n somn dacă-l scuturi începe ca papagalu: jos Siiju! Să moară Siiju că afectează endependența magistraților!!.. Zău mă prostane!? Zi să moară aia care ți-a dat casă de la stat că Siiju afectează independența magistraților! Zici? ‘Ra-ți-ai dreku de răpănoși ajunși la bucate, cu Clotilde, cu Ghinea, cu Câțu,cu Bulaiu și cu toți sorosiștii vostri staliniști, care nu jurați pe Biblie că vă frige! Nemernici ordinari antiromâni! Afarăă, marshh!!
Bai banditilor, luati-va hoata dementa de la sectorul 1.
Deci, când sprânceana stâpânului e mai sus, e de bine. Când e mai jos, e pe nasoale. Oricum ar fi, mie îmi iese că slugile nu poa’ să judece cu capul lor. Bă, cu toţii aţi ajuns rău de tot. Da’ din dilema asta nu mai puteţi ieși. Știi ce zic?
Este interpretare manipulatorie intentionat de la acest individ de „cea mai joasa speta”, un imoral care ocupa o functie banoasa prin numire politic! Cum ramane cu CORUPTIA la nivel de crestere puternic, bai mincinosule? Va inchipuiti, daca mergem cu interpretarea folosita de el, ne trezim ca a vandut tara si el spune ca e ton de incurahare, cand de fapt, e infractiuni pe banda rulanta!
Stelică, stelică, să-ți ‘#em muica, stelică!
Toate slugile șoroșizde vor înfunda pușcăriile, curînd! Tu, pentru motivele de acum și pentru cele anterioare!
Năucului acesta tot ministeriatul lui pe justiție se limitează la desfiițarea SIIJ. Creierașul lui atâta poate să cuprindă, sau mai degrabă și domnul Stelian Ion și domnul Dan Barna și domnul președinte Iohannis și alții USR-istoPLUS-iști au dulapurile pline de scheleți de care știe Secția de Investigare Infracțiuni din Justiție motiv pentru care le este frică de ea ca dracului de tămâie? Faptul că domnul Stelian Ion se simte încurajat este în spiritul vremurilor.
MCV ul care ar trebui sa ne impună respectarea legilor spune ca CCR greșește intr-o decizie. Intr-un act oficial al comisiei europene se încalcă legea. Și nu oricare lege, Constituția României.Sper din prostie, dar nu cred că-s proști, doar partizani.
Acest minus zero executa in orb totul, capul lui e doar de fatada
Alt mercenar si lacheu al UE corporatista si dictatoriala !
Saracul ,cite „probleme”are el pe cap!
Cine te-a ales,mai, pe tine, pe functie-analafabet si corupt, Gasca sorosista de la Cotroceni si Helwig si ti-au dat atitea griji pe capul ala ce a sustras o garsoniera,fara drept?
Ce vrei tu si gasca sa duceti la indeplinire ?
„Partidul”vostru neosecurist,neoprogresist este impotriva RO, serveste puteri straine si trebuie pus iN AFARA LEGILOR SI CONSTITUTIEI,trebuie desfiintat,radiat!
Voi dati o lovitura de statului de drept,suveran si democratic, voi sunteti INFRACTORI prin toate tentativle voastre de aservire impotriva Tratatului de aderare! MCV este o ilegalitate,caduca, anticoruptia un sistem de a leza dezvoltarea tarii, o selectie planificata de a distruge totul si mentine romanii in sclavie si saracie,in favoarea corporatiilor straine,bancilor straine!JUSTITIA NU ESTE ATRIBUTIA TA!
Acesti nenorociti care ne spun ca DNA e bun dar SIIJ nu. Nu sunt tot procurori si la SIIJ? Nu sunt procurorii eroii nostrii absoluti? Adica DNA e sub presiune de la SIIJ? Pai o tara intreaga poate fi sub presiune de la DNA dar astia de la DNA trebuie sa fie mai presus de orice. Pentru a mia oara vedem cu acest UE e o organizatie mizerabila o Uniune Sovietica Eropeana care aplica dublu standard pentru ca asa fac ticalosii de regula. Inventeaza legi si organizatii care ii favorizeaza oe ei si ii abuzeaza pe ceilalti care nu sunt un cartel.
Bey ministrule de justitzie,tu ai auzit de prim-ministrul Ungariei ?…Un om mindru care spala pe jos cu UE asta a voastra …Il cheama Orban dar nu banditul ala romanesc ! Un patriot desavirsit care-si iubeste tara si-o apara de destrabalatzii de care acultzi tu !
Tot vorbesc usristii despre modificarea legilor justitiei de catre psd dar nu ne spun ce articole s-au modificat. Nu s-a modificat nimic nici macar articolele din codul penal declarate neconstitutionale . Mai desteptilor daca nu veti desfiinta SIIJ sunteti zero, vi se intorc impotriva dictatorii din justitie. Noroc ca mai avem cetateni cu capul pe umar si vor sa vada ce se intampla dupa desfiintare. De ce le este frica magistratilor de SIIJ? Este evident ca se tem magistratii incompetenti, spagari si corupti. Cei care judeca corect si nu iau spaga nu au de ce a se teme. Huuo dictatorilor care vreti sa comandati hotararile judecatoresti!
Ce inseamna independenta justitiei?Magistratii sa faca ce vor,cum vor muschii lor,sa dea hotarari care nu au nici o legatura cu legile,sa le interpreteze cum vor ei,sa-si bata joc de oamenii care au procese,si care cred cu naividate ,ca justitia face dreptate.Magistratii sa nu raspunda cu nimic,fata de hotararile,partinitoare pe care le dau in functie de influentele financiare,politice,sau unteresele de grup.Ei recunosc ,ca hotararile pe care le-au dat au fost date sub influente politice,presiuni ale DNA si securitate>Deci recunosc ca s-a facut trafic de influenta si ei au acceptat.Daca esti corect,daca aplici legile corect,ce presiune se pot face asupra magistratilor? Poate se stiu cu musca pe caciula,ca au fost interceptati,si ca pot fi santajati.Numai in perioada Keovesi,de frica ca sunt interceptati,magistratii au lasat-o mai usurel cu conruptia,acum liber[vile,masini,excursii in strainatate ,pentru ei si copii lor]Judecatorii care sunt corecti sunt marginalizati,nu ajung in functii cheie. Daca s-ar deschide un site si lumea ar scrie toate ilegalitatile facute de justitie,ar bloca sistemul.Chiar ma bucur cand cei care au creat halul de sistem judiciar,sa cada si ei victime,si sa se vaite de sistemul judiciar si nedreptatile facute de acestia.Judecatorii care nu tin cont de legi,aplica cu dubla masura legile in procese sunt mai periculosi pentru societate decat infractorii,interlopii,mafia,fac abuz de putere ,intrucat creaza atat daune materiale cat si pshice asupra oamenilor,naivi care apeleaza la justitie.
SIIJ ii incurca bine de tot pe bolsevicii de la Bruxelles. Nu pot lasa faraoanca-n slujire sa-si faca de cap cu Parchetul European, atata timp cat SIIJ exista.
Stelian Ion, numit sluga chiar de judecatori, isi continua propaganda bezmetica ce are ca prioritate tradarea intereselor tarii in favoarea ONG-istilor ue.
Stapanii ii cer slujitorului proiectele de modificare a Cod penal si Cod procedura penala, modificari ce trebuiau facute inca de cand CCR a constatat ca sunt neconstitutionale, iar slujitorul le va trimite pentru ca oricum habar-n-are de Constitutia Romaniei.
Atitudinea sfidatoare a unui vanzator de tara, asta demonstreaza zilnic Stelian Ion!
Cica tonul incurajator, jigodiile alea de la UE au zis ca trebuie mai multe dovezi de lupta anticoruptie… pai avem chitantele luptei anticoruptie fortate de voi, de vreo 4-5 ani incoace numai achitari pe banda rulanta la 60-70% din tot ce a instrumentat DNA-ul, si nici DIICOT-ul nu stam mult mai bine.
Am parcurs Raportul paragraf de paragraf
Sunt pur şi simplu uluită de paginile întregi de copy-past-uri din Raportele MCV şi, iată şi din Raportele privind Statul de drept, care repetă până la greaţă mantrele neoliberale cu trimitere la aceleaşi decizii, hotărâri sau Rapoarte citat în note de subsol!
Citez: „Un proiect de lege separat care vizează desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) este în curs de dezbatere în Parlament”
Ultima mantră este desfiinţarea SIIJ. Sper să greşesc dar cred că este un prim pas la readucerea SRI în anchetele DNA şi a tuturor formelor de presiune asupra magistraţilor (în special dosare ţinute la nesfârşit) pentru soluţii dorite în dosarele acesteia. În numele Statului de drept. Cum altfel???
Dacă se atinge cineva de sistemul pus la punct de doamna ministru Monica Macovei şi epigonii săi se pune în mişcare tot mecanismul neoliberal de la Bucureşti la Bruxelles şi chiar peste ocean???
Şi, după ce laudă reforma neoliberală, încă virtuală, chiar este de bun augur că în locul celor trei de bază din Justiţie, unde putea fi inclus desfiinţarea sau mutarea SIIJ – sic! – că doar numirea procurorilor măcar în dosarele de corupţie de către CSM este mai bună pentru Statul de drept ca numirea de Preşedinte -nu? să înceapă marea Reformă neoliberală cu desfiinţarea SIIJ???? De ce aşa o grabă???? Nu se poate face odată pentru totdeauna o reformă completă şi stabilă a Justiţiei cu legi şi Coduri cu tot??? În atâţia ani de scris ciornele MCV dreapta neoliberală nu a avut timp să transpună într-un pachet de legi complet strategia pe domeniul Justiţiei????
Citez „Proiectul de lege a fost publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei la 4 februarie 2021. La 11 februarie 2021, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ cu privire la proiectul de lege, susţinând că sunt necesare garanţii suplimentare pentru a proteja magistraţii de anchete de corupţie potenţial abusive (118 CSM afirmă că soluţia propusă nu este însoţită de garanţii de punere în aplicare a principiului independenţei judiciare prin asigurarea unei protecţii adecvate a judecătorilor şi procurorilor împotriva presiunilor şi ia act de obligaţia generală a legiuitorului de a oferi garanţii adecvate pentru a asigura în mod efectiv independenţa magistraţilor atunci când legiferează cu privire la sistemul judiciar.)”
MNT: Ce aşa mirare că CSM nu doreşte asupra magistraţilor abuzurile – inclusiv sub forma lipsei de profesionalism – care ştie bine că s-au făcut de către DNA?!
cutez „Guvernul a adoptat proiectul de lege, fără modificări, la 18 februarie şi l-a transmis Parlamentului.”
MNT: Şi asta este de bine că Guvernul nu ţine seama de avizul CSM??? Guvernul care se laudă cu consultările şi medierile sale, cu rolul acordat CSM pentru respectarea Statului de drept şi depolitizarea Justiţiei? Sau ţine seama doar de opiniile care-i cântă în strună?
Iulie 2021 File de jurnal politic
……………………………..
MNT: Fiecare afirmaţie din acest Raport merită şi trebuie verificată. Criticile privind Inspecţia Judiciară din Raportele MCV şi acest Raport privind Statul de drept fac referire exclusiv la OUG nr.77 din 11 09.2018 nici la această oră finalizată cu vreo lege de aprobarea sau respingere, dar uită să menţioneze Legea nr.234 din 4 octombrie 2018 care are soluţii clare pentru toate criticile privind numirile de la Inspecţia Judiciară şi este o lege ulterioară OUG criticată. Iată:
[Capitolul VII Organizarea Inspecţiei Judiciare şi statutul inspectorilor judiciar: Art.65 (1) Inspecţia Judiciară funcţionează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul Bucureşti. (2) Inspecţia Judiciară este condusă de un inspector-şef – judecător numit prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, ajutat de un inspector-şef adjunct – procuror, desemnat de inspectorul-şef. (3) Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea şi în relaţia cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia. (4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă de către inspectorul-şef, prin regulament. (5) Inspectorul-şef este ordonator principal de credite. (la 11.10.2018, Art.65 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 70, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018 )
Iulie 2021 File de jurnal politic continuare
Art.66 (1) Pentru realizarea atribuţiilor sale, Inspecţia Judiciară dispune de un aparat propriu. (2) Aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare este organizat în direcţii, servicii şi birouri. În cadrul aparatului propriu al Inspecţiei Judiciare funcţionează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, funcţionari publici, personal contractual şi specialişti IT. (la 11.10.2018, Alineatul (2) din Art 66 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 71, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018) (3) Organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Judiciare, structura organizatorică şi atribuţiile compartimentelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al inspectorului-şef, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Inspecţia Judiciară funcţionează cu un număr de posturi necesar care să îi asigure îndeplinirea activităţii în condiţii optime.(la 11.10.2018, Alineatul (4) din Art. 66 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 71, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018 ) (5) Abrogat.(la 11.10.2018, Alineatul (5) din Articolul 66 , Capitolul VII a fost abrogat de Punctul 72, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018)
Iulie 2021 File de jurnal politic continuare (6) Numărul maxim de posturi pentru aparatul Inspecţiei Judiciare poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea inspectorului-şef. (la 11.10.2018, Alineatul (6) din Art.66 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 73, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018) Notă conform articolului unic din HG nr. 587 din 22 iulie 2020, publicată în M Of. nr. 679 din 30 iulie 2020, numărul maxim de posturi ale Inspecţiei Judiciare se suplimentează cu 6 posturi, de la 111 posturi la 117 posturi. (7) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Inspecţiei Judiciare se asigură integral de la bugetul de stat. (la 11.10.2018, Alineatul (7) din Art. 66, Capitolul VII a fost modificat de Punctul 73, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018)
Iulie 2021 File de jurnal politic continuare
Art.67 (1) Inspectorul-şef este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcţie, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres. (la 11.10.2018, Alineatul (1) din Art. 67 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 74, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018) (2) Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Organizarea concursului pentru ocuparea postului de inspector-şef se anunţă cu cel puţin 3 luni înaintea datei acestuia. (la 11.10.2018, Alineatul (3) din Art.67 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 74, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018)
Iulie 2021 File de jurnal politic continuare
(31) Componenţa comisiei de concurs este următoarea: a) 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători şi au funcţionat la o instanţă de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar, desemnaţi de Secţia pentru judecători; b) un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori şi a funcţionat la un parchet de grad corespunzător celui necesar pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar, desemnat de Secţia pentru procurori; c) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societăţii civile, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii; d) un psiholog desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, care va prezenta un raport consultativ, după prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, de către fiecare candidat. (la 11.10.2018, Art. 67 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 75, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018)
Iulie 2021 File de jurnal politic continuare
(4) Mandatul inspectorului-şef şi al inspectorului-şef adjunct este de 3 ani şi poate fi înnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1). (41) Mandatul de inspector judiciar se prelungeşte de drept până la expirarea mandatului de inspector-şef sau inspector-şef adjunct. (la 11.10.2018, Art. 67 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 76, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018) (5) Inspectorul-şef poate fi revocat din funcţie de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului de audit prevăzut la art. 68, numai ca urmare a propunerii formulate, în acest sens, de către o comisie alcătuită conform alin. (3^1), însă fără participarea psihologului. (la 11.10.2018, Alineatul (5) din Art. 67, Capitolul VII a fost modificat de Punctul 77, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018)
Iulie 2021 File de jurnal politic continuare
(6) Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune revocarea din funcţie poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Recursul suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea prin care se soluţionează recursul este definitivă. (la 11.10.2018, Alineatul (6) din Art.l 67 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 77, Articolul I din LEGEA nr. 234 din 4 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 850 din 08 octombrie 2018)
Iulie 2021 File de jurnal politic continuare
(7) În situaţia vacantării funcţiei de inspector-şef sau, după caz, de inspector-şef adjunct al Inspecţiei Judiciare ca urmare a expirării mandatului, interimatul funcţiei se asigură de inspectorul-şef sau, după caz, de inspectorul-şef adjunct ale căror mandate au expirat, până la data ocupării acestor funcţii în condiţiile legii. (la 05.09.2018, Art.67 din Capitolul VII a fost completat de Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 5 septembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 05 septembrie 2018) (8) În caz de încetare a mandatului de inspector-şef ca urmare a altor situaţii decât expirarea mandatului, interimatul funcţiei se asigură de către inspectorul-şef adjunct până la data ocupării acestei funcţii în condiţiile legii, iar în caz de încetare a mandatului de inspector-şef adjunct ca urmare a altor situaţii decât expirarea mandatului, interimatul funcţiei se asigură de către un inspector judiciar numit de inspectorul-şef până la data ocupării acestei funcţii în condiţiile legii. (la 05.09.2018, Articolul 67 din Capitolul VII a fost completat de Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 5 septembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 05 septembrie 2018)]
„Procedura de demitere a procurorilor de rang înalt urmează să fie modificată în urma unei hotărâri a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). La 5 mai 2020, CEDO a statuat că fostei procuroare-şef nu i s-a dat posibilitatea să conteste în mod eficient în instanţă motivele revocării sale din funcţie (39. În proiectele de modificare a legilor justiţiei (40 A se vedea nota de subsol 36.), la procedura de revocare a procurorilor de rang înalt s-a adăugat o cale de atac în faţa unei instanţe administrative (41 Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, COM(2021) 370 final, p. 9.). În februarie 2021, Guvernul şi-a prezentat planul de acţiune pentru executarea hotărârii, iar în iunie 2021 Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a evaluat punerea în aplicare a planului (42 42 În decizia sa din 9 iunie 2021, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a invitat autorităţile române să prezinte informaţii în mod corespunzător cu privire la evoluţia procesului legislativ şi la orice modificări care pot fi aduse încă dispoziţiilor relevante din proiectul de lege, în special celor care stabilesc procedura de demitere a procurorilor de rang înalt şi garanţiile de participare [CM/Del/Dec(2021)1406/H46-21].).”
MNT: Apropo de egalitatea în faţa legii? Oare doar procurorii vor putea avea o cale de atac sau orice persoană numită din sfera publică care consideră că a fost demisă pe nedrept, deşi s-au respectat toţi paşii constituţionali (legali) unei proceduri de revocare????