Într-un interviu pentru The Guardian, eminentul om de ştiinţă, cunoscut pentru faptul că respinge ferm orice implicaţie a religiei în existenţa Universului, a declarat că nu este nimic dincolo de momentul în care viaţa omului ajunge la final.
Profesorul compară creierul uman cu un computer care se va opri când componentele sale vor ceda. „Nu există rai sau viaţă de apoi pentru computerele stricate. Este doar o poveste a oamenilor care se tem de întuneric”, susţine Stephen Hawking.
Observaţiile fizicianului trag o linie clară între utilizarea lui Dumnezeu ca metaforă şi credinţa într-un Creator ale cărui mâini au ghidat lucrările Universului.
În interviu, Hawking respinge noţiunea de viaţă de dincolo de moarte şi subliniează necesitatea de a duce la îndeplinire rolul omenirii pe Pământ prin buna utilizare a vieţii noastre. Întrebat despre cum ar trebui să ne trăim viaţa, fizicianul a răspuns că „ar trebui să se caute cea mai mare valoare a acţiunilor noastre”.
Cu ajutorul instrumentelor din spaţiu, moderne, cum ar fi misiunea European Space Agency’s Planck, Stephen Hawking sugerează că ar fi posibilă localizarea amprentelor primelor momente ale Universului şi modul în care spaţiul nostru şi-a început existenţa.
În best-seller-ul The Grand Design, faimosul om de ştiinţă Stephen Hawking susţine că fizica modernă nu lasă loc pentru Creator şi că doar ştiinţa ar putea explica originile Universului. Profesorul ajunge la concluzia că datorită existenţei unei legi precum este cea a gravitaţiei, Universul poate şi se va crea întotdeauna din nimic.