Am vrut să văd, acum câteva campionate mondiale şi europene, câţi stranieri joacă în echipele ţărilor lor. Constatasem că echipele cele mai pure, ca să zicem aşa, cu cei mai mulţi fotbalişti din propriul campionat, erau Italia, Germania, Anglia, Spania şi Franţa. Şi mai constatasem, totodată, că exact aceleaşi erau şi campionatele care livrau cei mai mulţi stranieri.
Anglo-franceza naţionalei franceze
O lectură cât de cât mai atentă asupra componenţei echipelor din grupa A, grupa din care face parte şi România, ne arata că mult apreciata Franţa numără nu mai puţin de 18 stranieri. Întreb şi eu, ca tot omul, nu dau cu paru’: dacă Franţa va termina pe prima poziţie, dacă îşi va adjudeca titlul suprem, va fi meritul fotbalului francez, implicit al campionatului francez? Greu de zis că da. De fapt, fiecare poate să răspunde cum vrea. Dar iată cine sunt şi unde joacă vedetele echipei gazdă: portarul Hugo Lloris, posibil titular, vine de la Tottenham. Lloris este secondat de Steve Mandanda (Marseille) şi Benoit Costil (Rennes). Din cei 8 fundaşi, dar doi sunt din campionatul francez, Christophe Jallet şi Samuel Umtiti, amândoi de la Lyon. Ceilalţi 6 sunt după cum urmează: Patrice Evra (Juventus), Adil Rami (FC Sevilla), Eliaquim Mangala şi Bacary Sagna (Manchester City), Lucas Digne (AS Roma), Laurent Koscielny (Arsenal). Cam la fel stau lucrurile şi în compartimentul mijlocaşilor, unde doar Blaise Matuidi vine de la Paris SG, în rest, cu o singură excepţie, toţi vin din Premier Ligue: Yohan Cabaye (Crystal Palace), Dmitri Payet (West Ham), Morgan Schneiderlin (Man. United), N Golo Kante (Leicester), Moussa Sissoko (Newcastle), Paul Pogba (Juventus). În fine, atacul francez este susţinut de Antoine Griezmann (Atletico Madrid), Olivier Giroud (Arsenal), Andre Pierre Cignac (Tigres), Anthony Martial (Man. United) şi Kingsely Coman (Bayern). Mai putem spune, oare, că echipa Franţei reprezintă campionatul Franţei?! Ei bine, cu toate evidenţele de mai sus, cu toată anglo-franceza naţionalei franceze, vă asigur că răspunsul poate fi şi Da şi Nu. Altfel spus, răspunsul vă aparţine.
Curajul de-a fi superoptimist
Cu totul şi cu totul alta e situaţia echipei noastre. Avem şi noi 14 stranieri, dar echipele de la care vin sunt, vai!, cu foarte mici excepţii, ca şi necunoscute. Doi dintre portari, Ciprian Tătăruşanu (Fiorentina) şi Costel Pantilimon (Watford), mai ridică oarecum ştacheta. Asta nu vrea să însemne, nicidecum, că ne-ar fi ruşine cu Silviu Lung jr.(Astra). În linia defensivă îl avem cap de afiş pe Vlad Chiricheş (Napoli), dar, dincolo de provenienţă, avem şi mari temeri. Şansa lui de-a juca de la bine spre excelent împotriva unui înspăimântător atac de talia celui francez este unică şi asta ar trebui să-l mobilizeze la maximum. Din linia defensivă mai face parte, ca stranier, şi Răzvan Raţ şi se mizează enorm pe experienţa sa. Dragoş Grigore (Al Salliya), Alexandru Măţel (Dinamo Zagreb) şi Cosmin Moţi (Ludogoreţ) încheie lista stranierilor din apărare, din care mai fac parte ”autohtonii” Valerică Găman (Astra Giurgiu), Cristian Săpunaru (Pandurii Tg. Jiu) şi Steliano Filip (Dinamo Bucureşti). Cam la fel se prezintă situaţia şi în compartimentul de mijloc, acolo unde bătăliile se poartă cu arma la baionetă. Patru autohtoni”, Mihai Pintilii, Alexandru Chipciu (ce bine ar fi ca perioadă gri a acestuia să se schimbe, în Franţa, într-una strălucitoare!), Adrian Popa şi Nicolae Stanciu (toţi de la Steaua), vor conlucra cu patru stranieri: Gabriel Torje (Osmanlispor), Ovidiu Hoban (Hapoel beer Sheva), Lucian Sânmărtean (Al Ittihad) şi Andrei Prepeliţă (Ludogoreţ). În atac, un singur autohton, Denis Alibec (Astra), convocat după lungi şi inutile dezbateri, şi trei stranieri, Bogdan Stancu (Genclerbirligi), Claudiu Keşeru (Ludogoreţ) şi Florin Andone (Corodoba).
Dacă discrepanţa dintre combatantele care vor deschide azi balul EURO 2016 vi se pare prea mare, vă promit pentru ziua de sâmbătă stranierii Elveţiei şi Albaniei. Până una-alta, recunosc că trebuie să fii superoptimist pentru a îndrăzni să crezi că o naţională alcătuită din jucătorii unui campionat, al nostru, aflat în evident declin, şi jucătorii unor echipe atât de departe de fotbalul mare pot ţine piept, în seara asta, anglo-francezilor mai sus enumeraţi. Cu capul pe umeri şi cu toată mintea la el, ca oricare alt chibiţ adevărat, sunt un superoptimist. Am curajul să fiu superoptimist.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.