În ultimii ani, în România au existat numeroase încercări de elaborare a unor strategii energetice pe termen lung, însă inconsecvenţa factorilor de decizie şi lipsa finanţării au condus, nu de puţine ori, la nepunerea în practică (parțială sau totală) a unor componente ale acestor strategii în contextul socio-economic şi politic creat. Astfel, deşi au trecut peste 10 ani de la data aprobării Strategiei energetice a României, prin Hotărârea Guvernului 1069/05.09.2007, act normativ prin care au fost prevăzute investiţii în sectorul gazelor naturale, în valoare de 1.764 milioane de euro, până la sfârşitul anului 2016, majoritatea proiectelor nu au fost realizate şi puse în funcţiune, unele dintre acestea nefiind demarate sau fiind în stadiul de proiect, se arată în Raportul de audit al performanței privind piața gazelor, document elaborat de Curtea de Conturi.
În perioada 2012-2016, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei Electrice (ANRE) nu a aprobat și implicit nu a monitorizat planurile de investiții ale operatorului de transport – Transgaz – și nici nu a furnizat prin rapoartele de activitate anuale ale ANRE făcute publice, informații cu privire la evaluarea acestor planuri, din punctul de vedere al concordanței lor cu planul la nivel comunitar de dezvoltare a rețelei prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 715/2009, așa cum prevede Legea 123/2012. Deşi au trecut peste 10 ani de la data aprobării Strategiei energetice a României prin Hotărârea Guvernului 1069/05.09.2007, act normativ prin care au fost prevăzute investiţii privind reabilitarea şi dezvoltarea reţelelor de distribuţie a gazelor, aceasta ca urmare a evaluării stării tehnice a rețelelor în 2007, când s-a constatat faptul că, reţelele de distribuţie a gazelor naturale sunt caracterizate printr-un grad ridicat de uzură a conductelor şi branşamentelor, circa 40% având durata normată de viaţă depăşită, la data de 31.12.2016, se remarcă faptul că, 12.243 km reprezentând cca 57% din totalul conductelor și branșamentelor din oțel, au durata normată de viaţă depăşită (peste 18 ani).
În ceea ce priveşte contractele de concesiune a serviciului public de distribuţie a gazelor naturale, nu există o evidență a volumului fizic și valoric al investițiilor asumate prin contractul de concesiune și documentele acestuia (caiet de sarcini, anexe, grafic de realizare a investiției, etc), respectiv nu a existat o evidență centralizată în ceea ce privește lungimea conductelor şi a branşamentelor realizate în baza contractelor de concesiune. Analiza modului în care a fost efectuată monitorizarea pieţei de gaze naturale a evidenţiat lipsa monitorizării unor indicatori necesari evaluării unei bune funcționări a pieţei, în condiţiile renunţării la aplicarea preţurilor reglementate pentru clienţii finali, precum și a unor activităţi derulate și/sau care influențează piața de gaze naturale (activitatea de transport și distribuție a gazelor naturale precum și starea tehnică şi nivelul de mentenanţă a reţelelor de conducte de gaze naturale).
S-a remarcat, susțin cei de la Curtea de Conturi, faptul că, instituțiile din cadrul administrației publice centrale (Ministerul Economiei, Ministerul Energiei), care au avut atribuții în aplicarea strategiei energetice în sectorul gazelor naturale, nu au publicat informații și date referitoare la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategia energetică, nerealizându-se astfel o monitorizare eficientă a stadiului în care a fost efectuată implementarea acestor obiective. Acest fapt a condus la situația în care, multe din informațiile furnizate echipei de audit, referitoare la îndeplinirea obiectivelor stabilite în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, au fost obținute în perioada efectuării auditului de către Ministerul Energiei, în urma unor solicitări adresate operatorilor economici din sectorul gazelor naturale.
Principalele obiective strategice stabilite în vederea realizării obiectivului general care vizează sectorul gazelor naturale din România, sunt următoarele: siguranța energetică, dezvoltarea durabilă, competitivitate etc. În cadrul Strategiei energetice a României, pentru realizarea acestor măsuri, a fost prevăzut un necesar de investiții în cuantum de 1.764 milioane euro, reprezentând: Lucrări de cercetare geologică pentru descoperirea de noi rezerve; Foraj de explorare și punere în producție de noi sonde; Creșterea capacității de înmagazinare subterană; Reabilitarea Sistemului național de transport gaze naturale (SNT); Realizarea de noi interconexiuni în transportul gazelor naturale; Dezvoltarea activității de tranzit și transport interstatal al gazelor naturale pe teritoriul României; Reabilitarea și dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazelor. Deși au trecut peste 10 ani de la data aprobării Strategiei energetice a României prin Hotărârea Guvernului 1069/05.09.2007, act normativ prin care au fost prevăzute investiții în sectorul gazelor naturale în cuantum de 1.764 milioane euro, până la sfârșitul anului 2016, multe din proiecte nu au fost realizate și puse în funcțiune, unele dintre acestea nefiind demarate sau fiind în stadiul de proiect.Iată un singur exemplu: În ceea ce privește execuția de lucrări de cercetare geologică pentru descoperirea de noi
rezerve (circa 270 milioane euro), față de cantitățile stabilite prin această Strategie (realizarea a circa 10 km de prospecțiuni seismice și circa 50 km foraj de cercetare ge e prospecțiuni seismice 3D și 1000 km prospecțiuni seismice 2D, în valoare totală de 412,5 milioane lei (92,7 milioane euro). De asemenea, în perioada 2012-2016, OMV Petrom a executat 3383 km2 de prospecțiuni seismice 3D și 1880 km prospecțiuni seismice 2D, în valoare totală de 463,69 milioane lei (104,2 milioane euro). În ceea ce privește execuția de lucrări de explorare prin foraj și punere în producție de noi sonde (circa 160 milioane euro), în perioada 2012-2016, SNGN Romgaz SA Mediaș a executat lucrări de foraj la un număr de 81 sonde, pentru care a efectuat cheltuieli în sumă de 1.011 milioane lei (aproximativ 227,7 milioane euro), în urma lucrărilor executate fiind puse în funcțiune 47 sonde noi. OMV Petrom a executat lucrări de foraj la un număr de 32 sonde, pentru care a efectuat cheltuieli în sumă de 314,48 milioane euro, în urma lucrărilor executate, la 9 sonde au fost descoperite noi rezerve de țiței și gaze naturale. Cea mai mare descoperire de hidrocarburi din ultimii 30 de ani a fost realizată în luna iunie 2016 de Romgaz SA, în structura Caragele, testele de producție finalizate la 2 sonde de explorare confirmând acumulări de resurse contingente estimate la 25-27 miliarde m.c. O altă descoperire importantă s-a realizat în Marea Neagră, în perimetrul Trident, în luna octombrie 2015, rezervele putând depăși 30 miliarde m.c., în condițiile în care, la nivelul anului 2016, consumul intern de gaze naturale a fost de cca 11 miliarde m.c..
Nu mai putem vorbi de Strategie Energetica in Romania in conditiile in care ministerul Energiei e ca si inutil,platim degeaba sute de functionari, iar companiile energetice fac ce vor avocatii din conducerea lor!
Strategii, Programe de guvernare, Planuri de Dezvoltare, Strategia de administrare a datoriei publice 2018-2020, Comisia nationala pentru adoptarea Euro, uite cate Prognoze are Comisia Nationala de prognoza….toate pe HARTIE…
http://www.cnp.ro/ro/prognoze
Am uitat celebra Strategie Romania 2040, prezentata de Dragnea anul trecut la Congresul PSD, aia care urma sa ne faca fericiti, unde Dragnea a zugrăvit o Românie fabuloasă, viitor nod energetic şi de transport, cu trenuri de mare viteză, autostrăzi, educaţie şi sănătate.
Dar totul în 2040, pentru cine va apuca măreaţa lume nouă anunţată de Liviu Dragnea.
Editat
Zeci de strategii cu sute de pagini platite degeaba catre n firme agreate. Pentru dezv.rurala, dezv. Durabila, pentru transporturi, educatie. Apoi pt cultura, sanatatea, cercetarea, si care dau bine la UE, dar la noi nu fac doi bani. Nu stim sa facem niste simple drafturi cu 4-5 obiective pe care sale si facem.
Din pacate „sistemul” mentine datorita factorilor externi, adica spionajului industrial, aceasta stare de haos si confuzie generala, in care toti fac ceva, si nimeni nimic. Este o ipocrizie generala, incepand cu marioneta paltonara, care n-are nimic de zis. Trebuie sa le multumim spionilor de „bine”, ma refer aici la consilierii straini de pe langa ministere, pentru mentinerea acestei situatii, si mai ales „specialistilor” romani care aplica cu abnegatie financiara, am vrut sa zic pecuniara, directivele primilor. Stim sa facem foarte bine „spectacole” de sunet si lumina, festivaluri de jazz, rock, make-up, design, si alte holywood-isme, dar sa avem o viziune a viitorului Romaniei, ioc. Este valabil in toate domeniile, incepand cu politica. Energia, n-au nici-o treaba. Nu-i tara lor, si la o adica, au acumulat destui bani ca sa-si trimita odraslele la adapost, in caz de debandada.