Fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, Ioan Talpeş, a dezvăluit că are o listă a persoanelor care, pe 17 decembrie 1989, au fost trimise de Moscova pentru a forma noua putere în România, după Revoluţie, potrivit adevarul.ro.
Talpeş spune că acestea se aflau la bordul unui avion care a fost întors de la Bucureşti şi că fac şi astăzi parte din viaţa publică în România.
Ioan Talpeş, fostul director al SIE, a dezvăluit luni, în cadrul emisiunii Secretele Labirintului difuzată din toamna aceasta de postul Prima TV, că deţine o listă a persoanelor pe care Moscova a încercat să le trimită la Bucureşti cu zile bune înainte de izbucnirea violenţelor din timpul Revoluţiei.
Aceste persoane, aflate la bordul unui avion întors din drum pe 17 decembrie, urmau să formeze noul palier de putere în România, să joace rolurile unor feţe noi, din exteriorul nomenclaturii, a explicat Talpeş, în dialog cu jurnalistul Cristian Unteanu, director de relaţii publice al „Adevărul” şi Magda Vasiliu, realizatoruTV.
Ioan Talpeş: Am documente, acţiuni şi măsuri pe care le-am asociat şi analizat, pot să şi probez unele dintre acestea. Cea mai cunoscută este aceea cu avionul întors, pe 17 decembrie, plin cu personaje de nivel destul de înalt, care nu erau în sistemul de putere la data aceea, dar care erau pregătite pentru viitorul sistem de putere şi care ar fi trebuit să facă parte dintre cei care veneau în schimbarea care urma să se producă.
Cristian Unteanu: De unde venea avionul?
Ioan Talpeş: De la Moscova. Ca să vă liniştesc, au fost şi alţii care au fost dirijaţi spre Occident. Ei urmau să acţioneze la momentul de ruptură şi să vină din afară ca o speranţă a noii lumi. Aveau şi calitatea pentru a ne linişti, veneau ca speranţă.
Cristian Unteanu: Aveţi şi o listă?
Ioan Talpeş: Nu ştiu dacă ar trebui să încep eu cu această listă. Dar, dacă ei doresc, eu o pot furniza.
Cristian Unteanu: Şi de ce nu o daţi?
Ioan Talpeş: Consider că şi la ora actuală opinia publică din România nu este pregătită să înţeleagă despre ce este vorba.
Principalele declaraţii ale fostului şef SIE, Ioan Talpeş
Adevărata putere în niciun caz nu este publică, în niciun caz nu-şi exhibă toate uneltele pe care le are la dispoziţie.
România nu a avut nişte forme organizate de rezistenţă, precum Polonia, Cehoslovacia, Ungaria. Asta nu înseamnă cî trebuie să acceptăm că este vorba de nişte forme de rezistenţă acerbă, acelea se consumaseră deja în 1956, în Ungaria. Dar ea lăsase urme în conştiinţă, în conexiile unor personaje care apoi au evoluat şi pe care le regăsim apoi, în 1989, printre principalii jucători. Obiectivele lor au fost diferite, în fiecare dintre geografiile naţionale au adus obiective diferite.
S-a încercat o lovitură de ultimă oră prin intermediul Securităţii. Cel care a fost coordonatorul a fost generalul Iulian Vlad. A fost acceptat în interiorul sistemului. În cazul respeectiv, au fost trei personaje care s-au bucurat de o încredere extraordinară în rândul a ceea ce am putea numi şi astăzi masa mută a profesioniştilor din armată. Au fost Vlad, Stănculescu şi Guşă. Ei s-au detaşat de evenimentele din decembrie prin capacitatea de reacţie şi prin încrederea de care se bucurau în rândul celor care urmau să acţioneze.
Ei nu au fost personaje de prim rang în abordarea nevoii de a reacţiona şi de a se răsturna dictatorii. Generalul Guşă era privit ca un patriot care nu stă în faţa unui atac, care reacţionează în orice situaţie care ar afecta România. Asta nu-l recomanda. El ar fi trebuit să preia comanda după moartea ministrului Milea. Stănculescu se ocupa de organizare, în special de înzestrare.
Labirintul devenise unul închipuit. Pentru mine este tulburător, zdrobitor să aud nişte personaje cu acuze pentru oameni care au acţionat în ziua aceea, în 22.
Nu pe stradă se face puterea în labirint. Strada este un instrument care este utilizat prin formulele de putere ale labirintului, exact pentru a genera un obiectiv.
Stănculescu, spre deosebire de ceilalţi – de Guşă categoric – a avut şi nişte cunoaşteri speciale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.