Tăriceanu a convocat Biroul Permanent al Senatului

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a convocat Biroul Permanent al Senatului marţi, 7 aprilie a.c., la ora 12.30, pentru modificarea programului de lucru al Senatului, după cum se arată într-un comunicat de presă publicat pe pagina de internet a acestui corp legiuitor.

Astfel, conform documentului citat, ”Preşedintele Senatului doreşte repunerea pe agenda de lucru a Parlamentului a propunerii de modificare a articolului 24, aliniatul 4 din legea nr. 96/2006, privind statutul deputaţilor şi senatorilor. Propunerea constă în modificarea aliniatului 4, din articolul 24, pentru a permite ca hotărârile privind aprobarea cererilor de reţinere şi arestare a parlamentarilor, adresate de ministrul justiţiei, să se adopte cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi, şi nu cu majoritatea tuturor membrilor Camerei sesizate, cum este prevăzut la acest moment”.

Scopul declarat al acestei propuneri este acela ”de a pune în concordanţă prevederile din legea 96/2006, cu articolele 67 şi 76 din Constituţie”.
Demersul lui Tăriceanu este explicat astfel. ”deoarece ieri, 1 aprilie a.c., această propunere de modificare, aflată pe agendă, nu a fost adoptată de plenul reunit al Parlamentului, Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a solicitat, după consultarea Preşedintelui Camerei Deputaţilor, convocarea unei noi şedinţe comune în data de marţi, 7 aprilie.”

Concret, se mai arată în comunicatul de presă, ”în acest fel se va aduce o modificare necesară şi care, în plus, este susţinută de o largă majoritate a parlamentarilor, cu privire la procedura de aprobare a cererilor venite din partea Ministerului Justiţiei”.

Preşedintele Senatului face apel către toţi senatorii ”să fie prezenţi marţi, în şedinţa Plenului reunit, pentru a confirma prin vot susţinerea unei astfel de modificări, arătată în cursul acestei săptămâni prin schimbarea regulamentului Senatului”.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, respinge, într-o declarație politică, criticile la adresa Senatului, precizând că votul senatorilor în cazul Șova, nu a obstrucționat mersul Justiției.

„În calitate de președinte al Senatului am obligația să apăr independența sa în raport cu celelalte puteri ale statului și să contribui la refacerea prestigiului acestei instituții. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, rețele de socializare, cetățenii care au tot dreptul să se exprime liber, și chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorități ale statului sau componente ale acestora. (…) Țin să subliniez că, după votul de miercuri din Senat, nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta și rechizitoriul și să-l trimită în judecată pe dl. Șova. Senatul nu a încuviințat reținerea și arestarea senatorului Șova, dar nu a obstrucționat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate”, afirmă Tăriceanu, potrivit documentului remis sâmbătă AGERPRES.

„În calitate de președinte al Senatului am obligația să apăr independența sa în raport cu celelalte puteri ale statului și să contribui la refacerea prestigiului acestei instituții. Exprimarea unor critici publice la adresa Senatului venite dinspre presă, rețele de socializare, cetățenii care au tot dreptul să se exprime liber, și chiar dinspre partide politice sunt absolut normale. Nu pot fi însă de acord cu critici publice venite dinspre alte autorități ale statului sau componente ale acestora. (…) Țin să subliniez că, după votul de miercuri din Senat, nimic nu stă în calea procurorilor de caz de la DNA să finalizeze ancheta și rechizitoriul și să-l trimită în judecată pe dl. Șova. Senatul nu a încuviințat reținerea și arestarea senatorului Șova, dar nu a obstrucționat în niciun fel continuarea urmării penale până la finalizarea ei, urmărire care se desfășoară fără restricții, la fel ca în cazul oricăror cetățeni anchetați în libertate”, afirmă Tăriceanu, potrivit documentului remis sâmbătă AGERPRES.

Președintele Senatului amintește că a doua zi după votul din Senat, președintele României a adresat CCR în limitele constituționale „o cerere de soluționare a unui presupus conflict juridic de natură constituțională” dintre Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, pe de altă parte.

„Acțiunile președintelui României au fost acompaniate simultan de critici aduse Senatului din partea DNA și CSM. În realitate, nu există un conflict de natură constituțională, pentru că Senatul a luat în dezbatere și s-a pronunțat prin vot asupra cererii de ridicare a imunității unui senator, fără depășirea limitelor acestei competențe și exact în baza temeiurilor legale menționate de solicitant (DNA) în cererea sa, respectiv, art. 24 din Legea 96/2006 (Statutul senatorilor și deputaților) și art.172 din regulamentul Senatului. Ceea ce a declanșat aceste critici este rezultatul votului și nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție)”, subliniază Tăriceanu.

Călin Popescu-Tăriceanu explică faptul că, potrivit articolului 72 din Constituție, deputații și senatorii nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte.

„Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea și arestarea unui membru al său, procedură utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că cele două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluții exterioare legislativului. Această situație ar anula principiul independenței puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituție interzice orice mandat imperativ”, mai arată președintele Senatului.

Tăriceanu face precizări și cu privire la acuzațiile referitoare la aplicarea de către Senat în cazul Șova a art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor și deputaților) și art.172 din Regulamentul Senatului.

„Cererea de încuviințare a reținerii și arestării senatorului Șova, a fost făcută de DNA exact în baza art. 172 din Regulamentul Senatului, aflat în vigoare. Nu avem nicio îndoială că, la momentul redactării cererii, dna. procuror general știa câte voturi erau necesare pentru ca cererea DNA să fie admisă. Cu toate că am anunțat de două ori în plen, de la microfonul președintelui de ședință, temeiul legal al validării rezultatului votului, art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor și deputaților), nici în timpul ședinței plenului și în nici un alt moment anterior, nimeni nu a avut obiecții legate de constituționalitatea acestor temeiuri”, precizează președintele Senatului.

Tăriceanu amintește teza de drept potrivit căreia orice normă legală în vigoare se bucură de prezumția de constituționalitate, pâna la invalidarea ei de către CCR.

„Pe această prezumție se întemeiază de altfel obligativitatea respectării ei: nici o normă nu este înainte de pronunțarea judecătorului constituțional, inaplicabilă și nu poate fi ignorată aplicarea ei fără ca cel care o face să nu se pună el însuși în afara legii. Abia în acest caz, am putea vorbi de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Aceasta înseamnă că, atâta timp cât art. 172 din Regulamentul Senatului sau art. 24 din Legea 96/2006 nu au fost declarate neconstituționale de CCR, aplicarea lor este obligatorie, în primul rând de conducerea Senatului”, susține Călin Popescu-Tăriceanu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.