Tăriceanu vrea să schimbe „legea Tăriceanu”

Şeful senatului a înregistrat o iniţiativă legislativă prin care vrea să modifice numirile la ÎCCJ şi la şefia partidelor. Practic, modifică prevederi ale PSD şi ale PNL-PD din 2003 şi 2005.

Anunţul lui Tăriceanu

În cadrul unei conferinţe de presă organizate joi la Senat, preşedintele acestei Camere, Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat că va înregistra o iniţiativă legislativă prin care să se schimbe radical numirile şefilor de la ÎCCJ şi a Parchetelor. „Vreau (sic!) să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau preşedintele, ministrul Justiţiei, deci factori politici, să scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi lăsăm CSM pentru procurori şi ÎCCJ pentru judecătorii Înaltei Curţi să aleagă preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii”, a precizat Tăriceanu. Această preconizată modificare legislativă vine într-un moment în care ea nu convine anumitor forţe politice. Concret, cum arată acum prevederile Legii 303 din 2004, nu convine PSD şi aliaţilor săi, pentru simplul motiv că la Palatul Cotroceni nu se află un preşedinte dat de fostul partid de guvernământ. În parte, ceea ce vrea să schimbe acum Tăriceanu a fost opera …PSD, cu dedicaţie pentru Adrian Năstase, numai că acesta a ratat în 2004, scrutinul pentru şefia statului.

Ce vrea Tăriceanu să schimbe

Legea în vigoare:

Art. 53 (1): Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani.

Modificarea preconozată

Art. 53 (1): Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii.

Legea în vigoare:

Art.53 (6): Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

Modificarea preconizată:

Art.53 (6) Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

Avantaj Traian Băsescu

Concret se vrea scoaterea CSM din ecuaţie la numiri şi revocări şi ulterior a preşedintelui României. De ce vine C. P. Tăriceanu acum cu aceste modificări, este uşor de dedus: în toamnă expiră mandatul preşedintel ÎCCJ, Livia Stanciu şi celor care vor modificarea legii le este frică să nu fie numit un judecător favorabil preşedintelui Iohannis. Autorii modificării nu au luat în calcul faptul că totuşi prerogativele preşedintelui – în varianta actuală a legii – sunt relativ restrânse. Pentru că CSM este cel care face de fapt numirile. Preşedintele poate respinge o numire doar cu condiţia ca ea să fie bine motivată. Totuşi, şi aici modificarea legii pare că este inutilă, pentru că şi fără ca preşedintele României să semneze o numire venită de la CSM, ar putea ca la conducerea ÎCCJ să ajungă un „om al lui”. Se ştie, judecătorii sunt numiţi de şeful statului. Partea proastă pentru Tăriceanu & Co este că foarte mulţi judecători sunt numiţi în funcţie de Traian Băsescu.

Tăriceanu vs Tăriceanu

O altă modificare preconizată se referă la numirea şefilor parchetelor. Pe legea actuală, ministrul justiţiei propune, CSM avizează şi preşedintele numeşte. În varianta modificată, totul cade în responsabilitatea CSM. Şi această modificare are o „motivaţie”: în 2016 expiră mandatul şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi şi Tăriceanu şi PSD nu agrează ca aceasta să mai prindă un mandat la DNA. De menţionat că aici, Tăriceanu îşi modifică propria lege. Introducerea ministrului justiţiei în procedura de numire a fost făcută de o lege prin care guvernul Tăriceanu şi-a asumat răspunderea în iulie 2005. La vremea respectivă, Tăriceanu se înţelegea foarte bine cu Monica Macovei, cea care a avut ideea introducerii ministrului justiţiei în ecuaţie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.