Nu prea ies din drumurile pe care le cunosc și nici nu mă tem dacă mă pierd. Dimpotrivă, mă amuz copios, descopăr oameni și locuri și mă las în voia sorții. Și nu prea des caut scurtături. Scurtăturile mă duc totdeauna în pierderi cumplite de timp, ca în bancurile cu ardeleni.
Pînă la un loc, am știut drumul spre Albota. Cu peste un deceniu în urmă, am încercat un prânz la păstrăvăria din Albota, de la poalele Munților Făgăraș. O minunăție pentru care am riscat un drum de țară, cu praf pentru speriat găinile și gîștele, în cele din urmă recompensat cu plăcerea popasului la o păstrăvărie construită de un investitor german.
„Uite așa se face un lucru cum trebuie“, îmi ziceam atunci. Și acum, după ani și ani, în același loc, a rămas tot o păstrăvărie nemțească, am ajuns la altă exclamație românească:
-Nici o minune nu ține trei zile, necum un deceniu sau două. Fie ea nemțească sau românească!
Analiză Banca Mondială: ”Povestea celor două Românii persistă”
Drumul spre Albota a fost asfaltat, satul arată aproape ca într-un album de turism, iar păstrăvăria s-a extins nemțește. Seamănă cu un parc. Este amenajată cu tot ce trebuie, cu parcare și magazine de fermă și suvenire, unde găsești produse auxiliare, camere de dormit, cu solar pentru legume, cu tot ce vrei. Numai „minunea” locului, restaurantul, a decăzut. Mîncarea a devenit de trei ori mai proastă decît la începuturi. Mii de oameni care s-au perindat pe la păstrăvăria de la poalele Munților Făgăraș au cotat locul cu trei stele și restaurantul cu două și mai rar cu trei. Afacerea merge de trăznește, dar bucuria unui prînz pescăresc se amînă pentru o vreme, dacă nu pentru totdeauna. Afacerea de tip nemțesc a rămas grozavă doar în materie de alegerea locului, de proporții și de rentabilitate. Mai are încă dever și face bani buni. Dar atît. Din păcate, beneficiile și plăcerile sunt strict patronale. Mîncarea este ca pentru un restaurant de gară provincială. Călătorul rămîne doar cu vederea crestelor Munților Făgăraș și cu călătoria prin satele românești de la poalele lor.
La o adică, drumul pierdut prin satele de la poalele munților este marea bucurie a celui care a ales un drum la păstrăvăria nemțească de la Albota. Țara Făgărașului este ca o oglindă românească de pus în ramă. Am colindat prin satele Sîmbăta de jos, Lisa, Arpașu de Sus, Cârța, Viștea de Jos, Drăguș, pînă la Șercăița și mai apoi am trecut prin cele care duc spre Zărnești și cetatea Râșnovului.
Doamne, ce minunăție de țară mai avem, ce sate frumoase, cu case îngrijite și decorate de vară ca niște jucării cum nu poți vedea pe marile străzi din orașe cu pretenții europene și chiar în capitala României. Îi înțeleg pe străinii care ajung mai mult din greșeală în locuri perecum Sîmbăta de Sus și toate celelalte sate din preajmă. Se crucesc și se bucură ca picați din Lună într-un paradis rural cum nu poți vedea nici în Europa, nici în SUA.
Ajuns acasă, am primit un articol redacțional despre un Raport al Băncii Mondiale privind țara noastră, construit pe ideea celor două Românii. Una urbană și alta rurală. M-au bucurat datele care semnalează progresul din țara noastră și m-au întristat cele privitoare la sărăcia din spațiul rural. Tocmai veneam dintr-o Românie rurală unică și de vis. Ea m-a dus la concluzia că avem de-a face cu cel puțin patru-cinci Românii. Una urbană, cea din marile orașe, unde se trăiește intens cu toate beneficiile și neajunsurile de rigoare, alta a orașelor mici de provincie, adormite și fără avînt, dominate de un soi de resemnare economică. Apoi, avem o altă Românie, una înfloritoare din satele transilvane și bănățene, cele cu istorie și vînă comunitară, și încă o Românie, cea a satelor sărace din Bărăgan și sudul Moldovei. Și mai este una, cea de vis, din natura atît de generoasă în aproape toate regiunile, de la malurile Dunării pînă în munți, de la satele adelene pînă în Delta Dunării, de la Cazane pînă în Bucovina și Maramureș.
Așa am ajuns la concluzia că Raportul Băncii Mondiale zice și de bine și de rău despre economie și instituții, dar omite cea mai importantă problemă a țării noastre.
Este vorba de o cumplită criză de încredere în valorile sale și în viitorul ei.
Domnul Nistoresc(u) scrie întotdeauna articole serioase, concise și la obiect, însă nu-l credeam un iubitor de natură!
Felicitări domnule!
Securiciule parvenit esti pe dinafara de subiect adica o loaza adusa de vreun tata securist mutat cu serviciul in Bucuresti si care i-a calcat apoi pe urme. Pentru ca despre securistii paraziti este vorba si nu de ‘taranii care vin de 200 de ani in Bucuresti si l-au ridicat atat economic cat si intelectual. Mai in urma cu cateva zeci de ani toti marii actori ai Romaniei erau veniti din Moldova si Oltenia. De cand nu mai vin asdtia s-a ales praful de teatrul si cinematografia tarii. Chiar marii doctori care mai sunt inca in capitala sunt tot din Moldova si Oltenia cum au fost si mai toti fostii profesori universitari aflati acum in cimitire. Vine tractoristul Coldea sa predea la universitatile bucurestene. Iar coborand mai jos, Casa Poporului,Metroul etc nu au fost construite de bucurestenii de rand chiulangii si betivi ci de ‘taranii’ din provincie, buni meseriasi care apoi au plecat cu totii afara.
Inflatie de sarantoci veniti in Buciuresti: puliticieni din Moldova ( multi si proshti) si „Ardial” (grupul de la Cluj, Sibiu, Zalău, Piṣălău, etc), muncitauri, multinationalecacamaca, curve, macaci, boschetari, ongisti, LGBTQisti,televiziunidecacat, etc…Un sfat: duceti-va in chilu meu acasa de unde ati venit…nu faceti decit sa sporiti traficul (de masini, persoane, imbecilitati, etc)…sinteti cu totii tarani si provinciali, fara educatie, bun-simt sau bani…puneti capitala unde vreti (Tirgoviste, Sibiu, Cluj) mi se rupe…marsch măh, vorba lui Budeanca..
„Eu îl văd ca un autor care a evoluat înspre satira groteasca /absurda” …
NU. Este vorba de abordarea specifica neamului sau de calatori de pe taramul raului Nipru … DIATRIBA cea in stil CINIC de tip KHAZARA.
Diatriba lui Bion din Borysthenes/(325-250 BC) … cel nascut in Olbia, la gurile anticului rau Borysthenes (Nipru de astazi).
El era un sclav eliberat și fiul unei curtezane, și i s-a atribuit crearea diatribei cinice.
Astăzi, termenul a cunoscut o lărgire de sens și a devenit destul de vag, desemnînd doar un atac violent la adresa unei opere sau a unui autor, de obicei „împachetat” într-un limbaj extrem de vitriolant.
Astfel, la ‘unul’ cel ‘unic’ vocabularul sau, extrem de RUDIMENTAR si GROBIAN, include DOAR repetari violente, pline de ura, cu atacuri repetative la persoane, atacuri de tip obsesiv-compulsive …
Tulburarea obsesiv-compulsiva este o tulburare mintala cronica in care persoana are anumite ganduri, idei, frici si imagini nedorite, necontrolabile, care apar in mod repetat (obsesii) si care determina comportamente (compulsii) pe care simte nevoia de a le repeta la nesfarsit. [diagnosticul unui specialist clinic nouar care a citit postarile sale]
„Eu îl văd ca un autor care a evoluat înspre satira groteasca /absurda” …
NU. Este vorba de abordarea specifica neamului sau de calatori de pe taramul raului Nipru … DIATRIBA cea in stil CINIC de tip KHAZARA.
Diatriba lui Bion din Borysthenes/(325-250 AD) … cel nascut in Olbia, la gurile anticului rau Borysthenes (Nipru de astazi).
El era un sclav eliberat și fiul unei curtezane, și i s-a atribuit crearea diatribei cinice.
Astăzi, termenul a cunoscut o lărgire de sens și a devenit destul de vag, desemnînd doar un atac violent la adresa unei opere sau a unui autor, de obicei „împachetat” într-un limbaj extrem de vitriolant.
Astfel, la ‘unul’ cel ‘unic’ vocabularul sau, extrem de RUDIMENTAR si GROBIAN, include DOAR repetari violente, pline de ura, cu atacuri repetative la persoane, atacuri de tip obsesiv-compulsive …
Tulburarea obsesiv-compulsiva este o tulburare mintala cronica in care persoana are anumite ganduri, idei, frici si imagini nedorite, necontrolabile, care apar in mod repetat (obsesii) si care determina comportamente (compulsii) pe care simte nevoia de a le repeta la nesfarsit. [diagnosticul unui specialist clinic nouar care a citit postarile sale]
Bai ‘abtibild’ batran din Braila, poate ne spui si noua inteligent de ce capitala nu are inca o autostrada de centura demna de o mare si bogata capitala europeana iar in Ardeal sunt spre final doua autostrazi aproape paralele, ambele cu directii spre Budapesta?
Nu știu care e marele fas cu satele Transilvaniei, că pe mine nu m-au impresionat cu absolut nimic. Dar dacă vrea tovarășul redactor să vadă sate frumoase, îi recomand Bucovina. După ce m-am întors de acolo, trecând prin „frumoasele” sate transilvane, am realizat ce jeguri sunt la fel ca în restul României. Singura diferență este arhitectura, care nu este cu nimic mai frumoasă, doar diferită.
„axon”! „patriotism” local ?! Cei ala ! As destitui urgent, dupa somatie, toti primarii unde as vedea gard lipsa sau deteriorat si case darapanate si neingrijite, Alde Bode, au numit prefecti de judete, fosti militieni, plutonieri, sefi de politie locala si nu numai…?! Mai baiatule, la alde Ciuca, Bode, R.Bogsan, Hellvig, Turcan si cati si mai cati nu le e pic de rusine de propria neputinta mentala in intelegerea urgentelor de rezolvat in Romania. Invitat fiind de niste prieteni am vazut recent culturi si productii de grau de peste 10 t/ha, dar si de 12 t/ha in Zona Agricola Drajna, Ograda si Dorobantu de Dobrogea. Dar si in IAS IMB. O bogatie care iti da fiori. Suntem granarul UE si toti se intreaba cand incepem reabilitarea si modernizarea satului romanesc. Avem de toate, cereale, animale, legume, fructe, struguri, petrol, gaze naturale, aur, lemn, ciment, fier beton, asfalt, macadam, etc. cum nimeni nu are in Europa si in lume. Ce mai asteptam si pe cine ! Numai Dobrogea singura a depasit economic Transilvania iar aglomerarea urbana Bucuresti-Ploiesti-Pitesti, de 17 ori. Cand se finalizeaza Centura Capitalei, Autostrada Comarnic – Brasov si Autostrada Moldovei…?! Cand ?! Cand mai alde Coldea si Kurviosi ?! Pe cine asteptati !.
Mare urs, de ce nu mergi tu si prin Maramures sa vezi cati au pensii de boala/handicap fara sa fie bolnavi, cati au pensii grad 1 sau 2 fara sa fi vazut intrarea in mina sau strungul?!Si banuiesc ca asta se intampla in toata Transilvania, Banat si Crisana.
Bai Nistorescule, daca te ute asa doru de Ardeal, de ce kilu meu stai in Bucuresti?… valabil pt toti astia de prin Cluj, Sibiu, veniti la Bucale la ciordit… Hai sictir la voi inapoi in Ardeal, sa o sugeti in continuare la sasi si bozgori…eee draciaaa draculuui…s-a umplut iar Bucurestiul de tarani corditi cu mamaliga-n dinti si plini de pretentii..valabil si pt taranu moldovean gen Ciolacu, Cristoiu, Firea, Gorghiu, etc….mars mah…
Da, are dreptate autorul, la Albota mâncarea și servirea lasă de dorit. Nu mai merg acolo până nu aud că s-a schimbat în bine.
@ alcibiade….Haidi bre, va apuca patriotismul local? In realitate Satul romanesc asigura doar 25 la suta din carnea si laptele necesar pentru populatia tarii. Probabil nu a terminat de cascat ochii la podul japonez al Brailei.
Doua postari identice si consecutive la 1s distanta nu este spam ? Bagi mana la buzunar si cumparati un soft adevarat, nu mai umblati cu porcaria asta care nu te lasa sa postezi !
‘Reati ai dracu de guvernanti interesati doar de propriul confort, ARDE BUCURESTIUL! IL LASATI SA ARDA? Fireati ai dracu de cretini, nimic bun nu faceti pentru tara numita Romania! P.s. arde un spital sau un centru de ajutorat copii vii, scarbele in frunte cu plavanul si hAISrafat abia clampanesc, poate ca au si injurat jurnalistii ca l-au deranjat din confort.
Cand voi reveni in Romania voi alege ca destinatie de final o localitate situata in exteriorul Carpatilor, in asa zisa zona subcarpatica intinsa de la Vatra Dornei pana la Severin. Acolo este este cea mai minunata Romanie atat ca civilizatie,zestre populara,talent si inteligenta nealterate si pur romanesti cat si ca ambient natural placut si de o frumusete permanenta in orice anotimp. Din acele targuri si sate provin treisferturi din carturarii si oamenii de arta ai acestei tari de vreo 500 de ani incoace.Tot acolo continua neschimbata de 2000 de ani autentica credinta romaneasca intalnita in sutele de manastari si biserici istorice. In oricare loc al zonei putem afirma ca am gasit Athosul romanesc. Spiritul romanesc va dainui cat va mai dainui datorita romanilor din aceasta zona daruita de Dumnezeu cu de toate.
Păi,ăia „veniți cu pluta”sunt tocmai ăia mult-lăudați,de încredere,cei mai cinstiți,corecți etc,etc,nu românii;doar Iosif al II-lea ne-a mai lăudat și pe noi,pe la 1783-84,când,aflat în călătorie prin imperiu,nota în jurnalul său că”trei gospodării ale șvabilor la un loc nu fac cât o gospodărie de român”;și mai vedeți și voi prin istoria limbii,cum s-a născut expresia „a fi adus(venit) cu pluta”…
Este o foarte buna sesizare . Cel care a mai sesizat si teoretizat putin acest lucru foarte important este Mircea Geoana cand vorbeste de „brandul de tara ” al Romaniei. Foarte multe necazuri n-i se trag de la aceasta „lipsa a increderii de sine” extinsa la lipsa autoincrederii in Romania. De subliniat : aceasta lipsa de autoincredere ne-a fost si in continuare ne este indusa. Stiintific, profesionist si cu intentie si nu este teoria conspiratiei ci realitate cruda ! Soros si ai lui sunt mari specialisti. Pe bune ! Cel mai mare dezavantaj pentru Romania este exodul creierelor. Acesta este totodata si marele, uriasul castig occidental
Este o foarte buna sesizare . Cel care a mai sesizat si teoretizat putin acest lucru foarte important este Mircea Geoana cand vorbeste de „brandul de tara ” al Romaniei. Foarte multe necazuri n-i se trag de la aceasta lipsa a increderii de sine” extinsa la lipsa autoincrederii in Romania. De subliniat : aceasta lipsa de autoincredere ne-a fost si in continuare ne este indusa. Stiintific, profesionist si cu intentie si nu este teoria conspiratiei ci realitate cruda ! Soros si ai lui sunt mari specialisti. Pe bune ! Cel mai mare dezavantaj pentru Romania este exodul creierelor. Acesta este totodata si marele, uriasul castig occidental