Terenurile cultivabile, între proprietarii străini și fermierii autohtoni

Prezent la târgul ,,Indagra”, presedintele Klaus Iohannis ne-a anunțat că este ,,îngrijorat” pentru faptul că o treime dintre proprietarii de teren agricol din România sunt cetățeni străini. ,,Cine e proprietarul pământului din Romania?

Cel putin, în momentul de față, aflu, de exemplu, de la domnul ministru (n.r. Achim Irimescu), că proprietarul a 30% din terenul agricol din România sunt alții decât românii. E, pe mine, personal, această proporție mă îngrijorează”.

Domnule Președinte, bine faceți că sunteți ,,îngrijorat”. Iar asta pentru că, de fapt, cifra avansată de dumneavoastră este una mult prea optimistă. Un studiu realizat în cursul acestui an de către Transnational Institute pentru Comisia de agricultură din cadrul Comisiei Europene menționează că, de fapt, în jur de 20-30% din terenul arabil al ţării noastre aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în state non-UE.

Concret, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini. Sincer vorbind, între ceea ce ați aflat dumneavoastră de la domnul Ministru al Agriculturii și informațiile oferite de către un organism european, acestea din urmă par a fi mult mai credibile.

Nu avem!

Iar asta pentru că, încercând să aflăm date concrete despre situația terenurilor agricole deținute de către cetățenii străini, ne-am adresat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, unde am discutat cu purtătorul de cuvânt Raluca Panait. Iar răspunsul primit a fost de-a dreptul dezarmant: ,,Nu avem astfel de statistici. Au mai cerut și alți ziariști dar… Nu există, astfel că nu o să găsiți. Nu există obligativitatea nostră de a întocmi asemenea evidențe.

”Dacă nu există.. nu există și basta! Dar asta ridică o întrebare simplă: dacă asemenea statistici nu există, pe ce s-a bazat domnul ministru atunci când l-a informat pe Klaus Iohannis că este vorba de numai 30 la sută și astfel l-a pus pe Președintele României în situație de a comunica niște informații mult mai optimiste decât situația reală?

Nu ne vindem țara?

Celebrul slogan ,,Nu ne vindem țara!”, care a marcat începutul anilor 90, este deja desuet: nu ne-o vindem pentru că deja este vândută. În ceea ce privește terenul agricol, liberalizarea pieței funciare din România, a avut loc începând cu 1 ianuarie 2014, decizie luată în conformitate cu prevederile negocierilor pentru aderarea la UE. Aceasta este data de la care cetăţenii străini au putut să cumpăre teren agricol în România. Conform studiului mai sus menționat, cea mai mare fermă din România deținută de străini aparține companiei libaneze Maria Group, care dispune de o suprafață agricolă de circa 65.000 de hectare.

Un alt exemplu este firma Bardeau Holding, deținută de contele austriac Andreas von Bardeau, al cincilea cel mai mare proprietar de terenuri arabile din UE, care controlează 21.000 de hectare în Arad, Timiş, Caraş Severin şi Argeş.

În plus, compania lui are și propria infrastructură de transport, două centre de depozitare cu o capacitate totală de 32.000 de tone, capacităţi de procesare şi activităţi de marketing. Iar italienii de la Generali, jucători importanți pe piaţa europeană a asigurărilor, deţin 4.500 de hectare în Vestul României printr-o subsidiară locală. Rabo Farm Europe Fund, un ,,vehicul investiţional” de 315 milioane de euro deţinut de grupul olandez Rabobank, care operează în Polonia şi România prin intermediul a 14, respectiv trei companii înregistrate naţional, cumpără teren cu ajutorul unor intermediari locali, pentru a-l arenda ulterior unor fermieri sau antreprenori din ţara respectivă.

Ulterior, investitorilor în aceste fonduri li se promite un profit de 8-9% pe an, urmare a creşterii preţurilor la terenuri. Așadar, iată că situația este ceva mai complicată. Motiv pentru care am făcut enumerarea de mai sus pe care reprezentanții Ministerului Agriculturii să o poată oferi în cazul în care vor mai fi chestionați în legătură cu acest aspect.

Pusă în fața acestei realități, Federația Națională Pro Agro a demarat o primă acțiune a reprezentanților din sectorul agricol care cer revizuirea Constituției, în sensul declarării pământului ca patrimoniu național și limitând astfel înstrăinarea acestuia. Strângerea de semnături a fost pornită de ieri, din prima zi a târgului Indagra de la Romexpo București. În prezentarea acestei acțiuni, demarate de Federația Națională Pro Agro și Mișcarea Focul Dacic se menționează:

,,Prin strângerea acestor semnături ne propunem să stopăm expansiunea fenomenului de acaparare și concentrare a terenurilor din România, a pădurilor şi a apelor, sens în care cetăţenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine, ori care nu au capital majoritar românesc, nu vor mai putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, pădurilor şi apelor, aceste persoane putând doar, în condițiile legii organice, să concesioneze sau să arendeze aceste resurse naturale vitale pentru siguranţa naţionlă: terenurile, pădurile şi apele. (…) S-a vândut deja străinilor mult prea mult din pământul şi pădurile ţării.

Acest lucru trebuie oprit imediat, în totalitate. Nu ne mai putem permite să vindem străinilor aceste resurse esenţiale pentru ţară, în niciun fel de condiţii. Partenerii noştri din alte state europene pot investi în ţara noastră, pot face afaceri în general, în domeniul resurselor, însă doar în calitate de chiriași, concesionari ori arendași și nu de proprietari”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.