„Tiparele lumii”

Galeria Teatrului “Odeon” găzduieşte până în 4 iulie expoziţia “Tiparele lumii – Master an I, II şi Licenţă 2014/ Arte Textile & Design Textil”, grupând lucrările a şase tineri artişti: Loredana Curtu (anul II Master), Dana Dincă (anul I Master), Vlad Iulian Fodor (anul II Master), Cristian Mengheşi, Andreea Stăncălie (anul I Master) şi Delia Dobrescu (Licenţă). Inclus şi în seria expoziţiilor-omagiu dedicate împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, evenimentul este coordonat de conf. univ. dr. Daniela Frumuşeanu, nume marcant al artelor deocrative româneşti contemporane.

Expoziţia etalează lucrări de artă decorativă imprimate sau ţesute şi „îşi propune să activeze cele mai sensibile resorturi spirituale şi să ofere o experienţă vizuală inedită”, după expresia criticului de artă Raluca Băloiu, care a şi caracterizat sintetic, la vernisaj, demersul fiecărui expozant în parte.

Într-o scenografie inspirată, fiecare artist prezintă esenţa temei de cercetare alese, de la motivele inspirate din lumea marină ale Loredanei Curtu la cele împrumutate striaţiilor lemnului ale Andreeei Stăncălie sau rugozităţii rocilor ale Danei Dincă, de la lumea plantelor filtrată prin emoţia poetică a Deliei Dobrescu la cele cu substrat metafizic, imaginate de Cristian Mengheşi sau Vlad Fodor.

Subacvatic – autor Loredana Curtu

Dacă până nu foarte de mult vizitatorul se aştepta să găsească într-o expoziţie de tapiserii genurile clasice ale artelor decorative, în ultima jumătate de veac, speciile s-au amestecat, formele pieselor s-au multiplicat, iar în rândul materialelor folosite s-au înregistrat noutăţi, uneori aparent fără nicio legătură cu această artă.

Îndepărtarea tapiseriei de canoanele tradiţionale a generat, încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, o serie de discuţii privind denumirea noului ei stadiu de evoluţie, care făcea de multe ori impropriu chiar numele de „Arte Textile”. Una dintre propuneri a fost cea de „Fiber Art” (Arta fibrelor). Pe de o parte ea acoperă modalităţi noi de folosire a firului textil, pe de altă parte, introduce în această zonă materiale noi, de negândit cu jumătate de veac în urmă, cum ar fi hârtia. Cresc astfel posibilităţile de exprimare volumetrică, sculpturală, chiar dacă unele dintre materiale sunt mult mai perisabile decât cele tradiţionale.

Povestea lemnului – Andreea Stăncălie

„«Juxtapuneri textile» conturează atmosfera expoziţiei, dar nelimitându-se la aceasta, tinerii artişti experimentează, împrumutând din tehnica instalaţionistă, sculpturală sau din cea a designului grafic”, apreciază Raluca Băloiu referindu-se la expoziţia de la Teatrul Odeon.

Un prim exemplu în acest sens îl oferă Loredana Curtu, ale cărei alge şi corali figurate sinuos pe panourile de mari dimensiuni, într-o mare cromatică în care verdele, roşul şi albastrul devin expresia lumii acvatice, intră într-o relaţie spaţială bine gândită cu corpurile sferice, într-un joc plan-volum bine structurat.

Metamorfoză – autor Delia Dobrescu

Tot în domeniul tridimensionalului se plasează şi lucrările Deliei Dobrescu, ale cărei panouri cu personaje “impregnate” de lumea vegetală se compun cu formele geometrice, alăturate înr-o alternanţă a imprimeului pe suprafaţa plată şi a transpunerii lui în volum, sugerând “trupuri metamorfozate în structuri biologice (ce) se înmănunchează în forme geometrice, iar panourile imprimate cu forme vegetale vieţuiesc înlăuntrul siluetelor umane”. Demersul este declarat influenţat de “Sonetul al XVII-lea” al lui Pablo Neruda, cu consubstanţialitatea omului, a atmosferei, a naturii. De aici, şi dubla dimensiune, antropomorfă şi vegetală, a personajelor caligrafiate.

Rămânând în domeniul instalaţiei şi al imprimeului, căruia i se adaugă de această dată şi colajul, Andreea Stăncălie concepe şi ea o istorie a epocilor formative, prin compoziţia “Istoria Lemnului”. Asociind materialul textil cu lemnul, imprimeul cu motive realiste, realizat parţial cu pigment gonflabil, ea creează o compoziţie dinamică, cu un indiscutabil caracter decorativ.

Cristian Mengheşi – detaliu – Trup şi suflet

Tot pornind de la natură, de data aceasta una mineralogică, îşi construieşte compoziţiile Dana Dincă. Straturile ei suprapuse de lână împâslită, ca şi formele tridimensionale din acelaşi material, nasc suprapuneri de roci, combinate cu radiografii sedimentare, în care descoperim elemente fosile, cum ar fi cochiliile de melc, într-o instalaţie menită parcă să încorporeze o istorie a formării planetei. Compoziţia în întregul ei nu este lipsită de forţă, atât din punctul de vedere al arhitecturii plastice, cât şi din acela al sugestiei intelectuale.

Spuneam la început că lucrările semnate de Cristian Mengheşi şi Vlad Fodor au o dimensiune metafizică, fiecare dintre ei abordând însă zone diferite. Primul se opreşte la nivelul fiinţei umane, detaşată sculptural pe suprafaţa panoului textil, într-o succesiune a devenirii, de la silueta corpului omenensc la ivirea ei din plasma ca de început de lume, sugerată de vârtejuri cromatice, până la constituirea substanţei interioare a omului, a cărei metaforă o constituie litera, cartea, cunoaşterea de sine şi a lumii. Dincolo de substratul filosofic declarat în titlu, “Trup şi suflet”, compoziţia subjugă prin capacitatea expresivă şi stăpânirea construcţiei atât formale, cât şi cromatice.

Geometria sacră – autor Vlad Iulian Fodor

În ceea ce îl priveşte, Vlad Fodor apelează la simboluri preluate fie din zestrea culturală, vezi aluzia la Leonardo da Vinci, fie alchimice pentru urmărirea „Tiparului creaţiei” sau sacral geometrice (crucea), în piesele cu formă de banner ce par să formeze, prin felul în care sunt expuse, o poartă de trecere între privitor şi un „dincolo” ce rămâne a fi descoperit.

Apărută din dorinţa de a conferi o dimensiune estetică unui obiect utilitar, tapiseria, menită iniţial să acopere recile ziduri de piatră ale castelelor medievale, şi-a schimbat şi mesajul, şi tehnicile, intrând, cu drept de cetate, în artele vizuale. Căutându-şi noile dimensiuni interioare, relaţia cu timpul şi cu diferitele filosofii de viaţă, ea a devenit astăzi „Fiber Art”. Păstrând ceva din vechile proprietăţi, asumându-şi altele noi şi promiţând, cu fiecare expoziţie de gen, ceva nou, exponatele pledează convingător pentru statutul de artă fără atributul decorativ, pledoarie importantă în concertul contemporan al tehnicilor artistice.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.