Oamenii merg dintr-un loc în altul pentru afaceri, conferințe, educație, dar și pentru vacanțe, plimbări, odihnă. Turismul înseamnă bani la buget, locuri de muncă, îngrijirea mediului. O singură persoană aflată în vacanță cheltuieşte bani pe drum, cazare, mâncare, vizitarea unor obiective culturale, eventual cumpărături. Sunt țări care trăiesc aproape exclusiv din turism.
Este, astăzi, ramura economiei cea mai dezvoltată la nivel mondial. Din turism trăiesc hoteluri, restaurante, muzee, companii aeriene, magazine de tot felul. Pentru state precum Egipt, Grecia, Thailanda, Liban, Spania ori Insulele Maldive, Fiji, Bahamas, turismul este vital.
Călătoriile în UE
Oamenii se deplasează pe distanțe mai mari ori mai mici, în funcție de mărimea statului în care domiciliază, de situația economică și chiar de vreme. Motivele călătoriilor sunt variate. De la deplasări în interes de serviciu, în scop medical ori în vizită până la concedii ori city-break-uri. Cel mai mult locuiesc în afara granițelor locuitorii țărilor nord-europene.
Organizația Mondială a Turismului spune că turiști sunt persoanele care „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum 24 de ore, dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele, nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată“.
Ce vor românii de la concediu
În vacanța de vară, românii vor mai ales confort și relaxare. Este principalul concediu din an, motiv pentru care și-l planifică din timp. Bugetul mediu este undeva în jur de 450 euro/persoană pentru o săptămână în străinătate și caută hoteluri de 3 și 4 stele. Românii caută cazare sigură în rețele cunoscute. Vor acces la Internet și mic-dejun asigurat sau chiar all inclusive. Țările preferate sunt Grecia, Turcia, Spania, Bulgaria.
Plajele Mării Negre ori stațiunile de pe Valea Prahovei sunt și ele locuri de odihnă preferate. Românii cheltuiesc pentru vacanța în țară circa 250 euro/persoană și preferă servicii all inclusive.
Au fost cazați, peste noapte, 1.911.900 de turiști români în luna mai, ceea ce reprezintă 74,8% din total, restul de 25,2% reprezentând cetățeni străini. Durata medie a șederii a fost de două zile.
Au plecat să viziteze alte țări 7.410.400 de români, în primele 5 luni ale anului, cu 25% mai mulți față de aceeași perioadă din 2016. Mijloacele de transport auto au fost cele mai utilizate, reprezentând 69% din numărul total de plecări.
Criterii după care românii își aleg vacanța
Prețul sejurului – 54%, frumusețea locurilor – 32%, apropierea de zone ce pot fi vizitate – 32% sunt trei criterii importante după care românii își planifică vacanța de vară, în detrimentul recomandărilor de la prieteni ori familie – 23%, sau al opiniilor de pe platformele online – 26%, arată un studiu al Momondo efectuat în 27 de țări, în 2017.
Doar 27% călători străini
În primul trimestru al anului 2017, au fost cazate în pensiuni și hoteluri 446.000 de persoane nerezidente, cheltuielile acestora fiind de 1030,7 milioane lei.
Din totalul de sosiri în unitățile turistice, călătorii străini au reprezentat 27%, în timp ce românii au ocupat în proporție de 73% locurile de cazare.
Majoritatea turiștilor străini, respectiv 65,5%, care vin în România au drept scop interese de afaceri, participarea la conferințe, târguri, expoziții și cursuri de specialitate, potrivit INS. Cel mai mult au cheltuit pe cazare – 52,7%, unde au preferat micul-dejun inclus – 89,8%. Cheltuielile lor în restaurante și baruri au fost de 19,2%, iar pentru cumpărături, de 11,7%. Aceştia au cheltuit cel mai mult pe alimente și băuturi, respectiv 38,9%, și suveniruri – 36,4%. Au închiriat și mașini, ceea ce a reprezentat 51,5% din totalul cheltuielilor de transport, iar pentru vizitarea obiectivelor turistice, 50,7% din cheltuielile pentru recreere.
Majoritatea turiștilor străini au ajuns în România cu avionul – 81,1%. Din totalul acestora, și-au organizat singuri sejurul 34,2%, în timp ce 47,5% au venit prin agenții de turism.
Sosirile vizitatorilor străini înregistrați la punctele de frontieră au fost de 4.288.600, în primele 5 luni ale anului, cu 24,1% mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor INS. Majoritatea provin din Europa – 90,3%. Din statele UE au fost 56,5%, cei mai mulți fiind din Bulgaria, Ungaria, Italia, Germania.
Nemulțumiri: schimbarea brandului de țară și criza joburilor
Închiderea birourilor de turism din străinătate și schimbarea brandului de țară au creat însă haos și îngreunează eforturile pe care mediul privat le face pentru promovare. La acestea se adaugă și o criză a forței de muncă, pentru care nici măcar nu s-au căutat soluții. „Nu am auzit nimic de o încercare de reducere a taxelor plătite pentru salariile din turism, nu am auzit de vreo discuție cu Ministerul Educației pentru accelerarea implementării sistemului școlilor profesionale în sistem dual, nici măcar despre simplificarea procedurilor de import de personal“, arată FIHR.
- 62% din românii cu vârste între 18-65 de ani preferă cazarea la hotel.
- 46% din persoanele între 18 şi 22 de ani alocă 80-190 lei/noapte de cazare.
- 25% din persoanele între 36 şi 55 de ani sunt dispuse să plătească circa 270 lei/noapte.
- 25% preferă un pachet all inclusive ori excursii organizate.
- Pentru 19% din persoanele între 36 şi 55 de ani contează calitatea serviciilor personalului hotelier.
„Analizând răspunsurile românilor, am observat faptul că există un interes destul de mare din partea acestora de a călători în mod independent pe timpul vacanţei. Când vine vorba de cazare, acest lucru înseamnă în primul rând un echilibru între costurile implicite şi facilităţile oferite de hotelul ales. Majoritatea românilor caută hotelul care permite flexibilitate şi independenţă în a se deplasa rapid şi cât mai uşor la obiectivele pe care sunt interesaţi să le descopere şi, totodată, relaxare într-o zonă care să inspire frumosul“, afirmă Mircea Giurcă, Marketing Manager Momondo România.
- Românii se situează pe primul loc la zborurile low cost pe distanțe scurte, cu 2,79 de euro/100 km. La zborurile internaționale suntem pe locul 12, cu 2,44 de euro/100 km, în timp ce pe locul 1 se află Suedia, cu 1,2 euro/100 km.
- La media pentru zborurile cu avionul pe distanțe scurte și lungi, România se află pe locul 5 la nivel mondial, din 1 milion de zboruri și 80 de țări. Înainte se află Malaezia, Bulgaria, India și Turcia. Zborurile cele mai scumpe pe distanțe scurte sunt în Qatar, cu 80,42 de euro/100 km, și în Brazilia, pentru distanțele lungi, de 26,34 de euro/100 km.
- Costurile unui bilet de tren pe ruta București – Salonic și București – Istanbul încep de la 45 euro. Cu autocarul este mai ieftin, circa 25 euro, iar călătoria cu avionul costă de la 56 euro în sus, potrivit unor calcule Mediafax.
Tarife low cost
- România – 2,79 euro/100 km
- Bulgaria – 2,92 euro/100 km
- Malaezia – 3,30 euro/100 km
- Rezidenții trecuți de 15 ani din cele 28 de state ale UE efectuaseră 1,2 miliarde de călătorii în 2014, în interes personal ori de serviciu.
- Călătoriile scurte, de 1-3 nopți, au reprezentat 57,4% din totalul deplasărilor, 74,9% având destinații interne.
- Țările din UE cele mai dorite în 2014 au fost Malta, Cipru și Croația plus zonele de munte din Austria, urmate de Islanda și Muntenegru.
- Germanii au cheltuit cei mai mulți bani pe călătorii, 70,3 miliarde euro, urmați de englezi – 47,8 miliarde de euro și de francezi – 36,7 miliarde euro.
- 570.000 de unități turistice au fost deschise în 2014 și au asigurat 31 de milioane de locuri de cazare. Din acestea, 32,2% au fost în Franța și Italia.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.