UCECOM și arta meșteșugului de înstrăinare a patrimoniului (I)

Pe parcursul acestei anchete jurnalistice, vom dezvălui lungul șir de subterfugii prin care a fost înstrăinat un patrimoniu de sute de milioane de euro, pentru satisfacerea unor grupuri de interese. Acesta este motivul pentru care demersul nostru jurnalistic se înscrie în demararea unei anchete care va dezvălui întreaga încrengătură de interese care a avut ca scop tocmai sărăcirea unei categorii sociale importante pentru ceea ce a însemnat dezvoltarea economică a țării. Cu siguranță, această anchetă vine să demonstreze că oamenii politici posedă la rândul lor anumite meșteșuguri, acelea de a face legi care să convină intereselor unor grupuri cărora le au de achitat niște datorii.

Asociația Membrilor Cooperatiști a fost înființată în anul 1855 și avea sediul central în București. În anul 1949, prin Decretul nr. 133 al Consiliului de Miniștri, se înființează UCECOM și CentroCoop, organe cu rol de îndrumare și control la nivel național a activităților de tip cooperatist. Înainte de 1989, UCECOM avea peste 1.000 de cooperative meșteșugărești, mii de spații comerciale, hoteluri și case de odihnă. În aceste cooperative lucrau aproximativ 50.000 de oameni.

Imediat după 1989, odată cu semnarea Decretului-lege numărul 66 privind organizarea și funcționarea cooperativelor meștesugărești din România, a fost pus la punct un plan de satisfacere a unei categorii privilegiate apărute după 1990, și anume revoluționarii. Aceștia au beneficiat de peste 600 de spații comerciale din patrimoniul Cooperativei Meșteșugărești. Cu siguranță nimeni nu a înțeles ce legătură avea revoluționarul cu mediul de afaceri, însă cu siguranță toți am înțeles că politicul a rămas dator unor grupuri de interese. Rezultatul îl simțim astăzi și îl vor mai simți câteva generații de aici înainte.

Principalul artizan al multora dintre aceste înstrăinări din patrimoniul Cooperativei Meșteșugărești a fost Dumitru Dânga, care în data de 24 aprilie 1990 la Sala Palatului, a organizat al VIII-lea Congres al Cooperațiilor Meșteșugărești, substituindu-se CASCOM și sindicatelor.

În acest context, anumite persoane au hotărât înființarea Băncii pentru Mica Industrie și Libera Inițativă. În cadrul acestei bănci, vom regăsi printre membrii fondatori, cooperativele meșteșugărești și casele de pensii ale acestora. Ulterior, pentru a se putea ascunde jaful, această bancă a fost preluată de către o bancă grecească, iar de capitalul privat al acestor cooperative nu se mai știe nimic.

În data de 7 iunie 1993, a fost adoptată Legea 34 privind integrarea sistemului de asigurări sociale al cooperațiilor meșteșugărești în sistemul asigurărilor de stat, prin intermediul căreia a fost ascuns jaful din cooperație și, mai mult, statul plătește nejustificat pensii către aproximativ jumătate de milion de persoane, oameni care au cotizat la un fond de pensii CASCOM.

Camerele de Arbitraj un mecanism ilegal

Sub aparența legalității, UCECOM a inventat Camera de Arbitraj care era considerată o instanță de judecată a Uniunii Naționale a Cooperației Meșteșugărești, cu toate că existența sa contravenea prevederilor Constituției României.

În acest sens, există și o decizie a Curții Supreme de Justiție care a reținut că:

Potrivit art. 125 din Constituția României, autoritatea judecătorească are plenitudinea de jurisdicție și orice litigiu este de competența instanțelor judecătorești, cu excepția celor date prin Constituție altor organe, cum ar fi Curtea de Conturi ( art. 139) și Curtea Constituțională ( art. 140-145).

În favoarea UCECOM, legea nu a instituit însă o jurisdicție specială, Decretul nr. 66/1990 privind organizarea și funcționarea cooperației meștesugărești fiind emis înainte de intrarea în vigoare a Constituției din decembrie 1991, dispozițiile sale referitoare la Curtea de Arbitraj au fost abrogate implicit.

Ca urmare, soluționarea litigiilor de către Curtea de Arbitraj de pe lângă UCECOM poate să intervină numai în condițiile Cărții a IV-a din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 340 din același cod, părțile pot conveni să soluționeze, pe calea arbitajului, litigiile patrimoniale dintre ele, în afară de cele care privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacții.

Excluderea competenței instanțelor judecătorești și supunerea litigiului unei instanțe de arbitraj este admisibilă, conform art. 343 din Codul de procedură civilă, numai prin încheierea de către părți a unei convenții arbitrale scrise în forma clauzei compromisorii, sub sancțiunea nulității.

În speță, părțile, unități cooperatiste, nu au încheiat o convenție cu clauza compromisorie prin care să convină în sensul supunerii litigiului spre soluționare Curtii de Arbitraj de pe lângă UCECOM.”

 

Și prin decizia numărul 417R/1996 a Curții de Apel Brașov, Curtea se pronunță și asupra nelegalității sentințelor arbitrale pronunțate de Curtea de Arbitraj a UCECOM:

Soluțiile date de Comisia de Arbitraj a UCECOM după apariția Legii 1/1992, nu mai au nicio 

 

valoare juridică, deoarece fiind abrogat Decretul nr. 81/1985, toate litigiile patrimoniale economice sau comerciale dintre persoanele fizice sau juridice care își au domiciliul sau sediul pe teritoriul României, sunt de competența instanțelor judecătorești cu unele excepții ce nu s-au dovedit a fi în cazul în speță, astfel că o sentința dată de un organ necompetent (Hotărârea/sentința UCECOM 182/9.12.1992)”

Este evident că metodele de mai sus au avut ca scop devalizarea întregii Cooperații Meșteșugărești la nivelul României și, în subsidiar, au pus la cale anularea unor decizii definitive și irevocabile.

Prin menținerea Curții de Arbitraj UCECOM, în ciuda constatărilor instanțelor de judecată privind nelegalitatea acestora, s-a continuat înstrăinarea patrimoniului cooperației prin anumite „decizii judecătorești” pronunțate de către Curtea de Arbitraj sub aparența legalității și cu ajutorul cărora niște grupuri de interese au reușit să intabuleze spații comerciale sau de producție, precum și hoteluri și case de odihnă aparținând cooperației meșteșugărești din România.

Este intersant să aflăm cine a profitat și cui au servit aceste înstrăinări, tocmai pentru a ne crea o imagine cât mai clară asupra jafului la care a fost complice clasa politică românească după 1989, însă cu toate aceste informații vom reveni în următoarele episoade ale anchetei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 15

11 Comentarii

  1. înstrăinarea patrimoniului UCECOM a fost din 1990 încoace și au beneficiat și clasa politică

  2. in aceeasi situatie uniunile comuniste de creatori care nu s-au constituit legal folosind un urias patrimoniu al statului

  3. Și patrimoniul CENTROCOOP a fost devalizat de acești asa ziși oameni de bine.

    • CENTROCOOP din strada Brezoianu condus de Paul Niculescu Mizil. Daca acei au subninat economia nationala, liberalismul capitalist a adus doar bunastare. Se constuiau brutarii, scoli, magazine, aveau sectii de productie proprii, sectii de proiectare. Este mult mai bine fara suntem liberali.

  4. Ohohooooo! Prima lege pusa in practica dupa 1990 a fost Legea concesionarii pentru 49 ani cu drept de prelungire la 99 ani, dar alta lege tot romaneasca, spune: daca timp de 25-30 ani detii un spatiu al statului in care locuiesti sau iti desfasori activitatea, devii proprietar de drept cu acte in regula! Asa si cu toate porcariile facute in Romania in cei 32 ani de hotie si escrocherii.

  5. Aștept cu nerăbdare ” episoadele serialului”,să nu uitați de jud.Cluj și orașul de pe Someș,jaf la drumul mare,cu mici excepții președinții cooperativelor nu au urmărit decăt vănzarea spațiilor și inbogătirea ” găștii”,trist este că au facut-o in cărdăsie cu consiliu de administrație aprobat in adunarea generală de către cooperatorii aduși in pragul disperării și dezinformării…

  6. Ce surpriza succes, cu privire la UCECOM putem spune ca este vorba de stat in stat, nemaivorbind de neconstitutionalitatea legii 1/2005 care si-au creat-o pentru subjugarea si acapararea fondurilor incasate prin munca cinstita a cooperatorilor, situatie care va face obiectul unei analize profunde a Curtii Constitutionale, recurs in interesul legii. In alta ordine de idei prin nerespectarea si dezavuarea unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, pana la nivel de Inalta Curte de Casatie si Justitie, care statuau cu putere si autoritate de lucru judecat, ilegalitatea si neconstitutionalitatea constituirii Curti de Arbitraj dupa aparitia legii 1/1992 Constitutia Romaniei, in blasfemia rigorilor legale, pronunta asazise sentinte arbitrale si ofera cui da mai mult spatii comerciale, care in fapt au fost achitate de fiecare cooperator. Sper ca membri tuturor cooperatiilor mestesugaresti care au fost fraudati si nedreptatiti sa intervina in aceasta ancheta jurnalistica si sa isi spuna pasurile, felicitari editorului !

  7. chestiile astea vechi se rezolva intr-un singur fel
    THINK ABOUT IT!

  8. Sub aparența legalității, UCECOM a inventat Camera de Arbitraj care era considerată o instanță de judecată a Uniunii Naționale a Cooperației Meșteșugărești, cu toate că existența sa contravenea prevederilor Constituției României

  9. A fost constituit un Grup Infractional Organizat, care a participat la devalizarea intregului patrimoniu al Cooperatiei Mestesugaresti, initiatorul acestui grup fiind fost jurist Ion Vasile, astazi profesor doctor universitar in drept , seful de Patrimoniu al UCECOM si arbitru si Presedinte al Curtii de Arbitraj, dureros este faptul ca actuala Presedinta a UCECOM, Grigorescu Stevastita, il acopera pe acesta aderand cu voie sau fara voie la acest grup infractional. Ca exemplu prin semnatura presedintei UCECOM au fost eliberate documente in anul 2015,2017 si 2018 care atesta inexistenta Cooperativei Arta si Precizie sub tutela UCECOM dupa 1990. Iar Ion Vasile in anul 2021 emite adrese sustinand ca UCECOM reprezinta Cooperativa Arta si Precizie, neinmatriculata ! Surprizator este faptul ca aceste adrese evidentiaza, complicitatea intregii conduceri a UCECOM in prezentarea ca adevarata a situatiei juridice mincinoase, care ar fi scopul ?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.