Ucrainenii veniți în România. Câți au rămas și cum îi ajutăm

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a prezentat vineri situația tranzitului prin punctele de trecere a frontierei în ultimele 24 de ore.

Astfel, punctele de trecere a frontierei au fost tranzitate de 111.817 persoane, din care 58.268 a fost pe sensul de intrare.

La frontiera cu Ucraina, numărul total de persoane care au tranzitat cele 6 puncte de trecere a frontierei a fost de 12.220. Dintre acestea 10.624 pe sensul de intrare în țară.

„10.624 comparați cu 4.041 cât s-a înregistrat înainte de izbucnirea conflictului. Din cei 10.624 de cetățeni ucraineni care au intrat în România în 24 de ore, prin punctele de trecere a frontierei cu vecinii noștri, în special cu Bulgaria, respectiv Ungaria, au părăsit România 3.660 de persoane. În consecință, pe teritoriul României, în ultimele 24 de ore au rămas 6.964 de persoane”, a mai spus Bode.

Doar 11 persoane au solicitat azil în România și se află în acest moment în cele 6 centre de azil.

În centre de azil, România are aproximativ 1.100 de locuri disponibile, gradul de ocupare fiind în acest moment de 50%.

Cetățenii din Ucraina care au intrat în România dar nu au solicitat azil pot rămâne în țara noastră 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile, a spus, vineri, ministrul de Interne Lucian Bode. România a pregătit și tabere unde cei fugiți din calea războiului pot rămâne 72 de ore.

Lucian Bode a explicat că statutul de refugiat nu este aplicat tuturor persoanelor care ajung în România, din Ucraina.

„Statutul de refugiat, conform legii, este o formă de protecție internațională prin care statul român recunoaște calitatea de refugiat în condițiile legii. Și o să vă întrebați ce statut au cei care nu au solicitat azil pentru că ei au ajuns în România pe baza unui pașaport. Accesul în România se face pe baza unui pașaport biometric, mai exact, cei care dețin pașapoarte care au elementele de securitate ale Uniunii Europene intră în România conform legii, Ordonanța 194 / 2002 și pot rămâne maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile. Așadar, ei pot rămâne legal în România maxim 90 de zile în cursul unei perioade 180 de zile”, a spus Lucian Bode.

Ministrul a mai spus că structurile Departamentului pentru Situații de Urgență sunt pregătite să asigure suportul necesar autorităților locale implicate în gestionarea acestei situații prin mobilizarea mijloacelor tehnice și a personalului necesar.

„Suntem pregătiți din punct de vedere tehnic, logistic și resursă umană pentru organizarea de tabere pentru refugiați, ca prim răspuns la criza umanitară din Ucraina. Și aici vreau să fie foarte clar. Structurile Departamentului pentru Situații de Urgență au în dotare aceste tabere mobile. La nivelul fiecărui județ am identificat toate locațiile unde este posibil să instalăm aceste tabere mobile. De asemenea, organizarea acestor tabere este una temporară. Subliniez temporară: maxim 72 de ore. Perioada e completată cu acțiuni deja aflate în derulare de identificarea unor spații care să permită cazarea persoanelor care au nevoie de sprijin pe termen mai lung și aici mă refer la hoteluri, pensiuni, cămine culturale, săli de sport”, a mai spus ministrul de Interne

Bode a precizat că MAI este în legătură permanentă cu organizațiile nonguvernamentale cu care Departamentul pentru Situații de Urgență are încheiate protocoale de colaborare și cu organizațiile internaționale, între care Crucea Roșie UNICEF.

Cetăţenii ucraineni care ajung pe teritoriul României au dreptul de a accesa toate tipurile de servicii medicale pe perioada şederii în ţara noastră, iar în cazul celor care doresc să obţină statutul de refugiat se aplică prevederile legale specifice în vigoare, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, vineri, la finalul şedinţei task-force pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară din Ucraina.

El a subliniat că în pachetul de informaţii pe care-l vor primi aceştia la intrarea în ţară se va regăsi şi o secţiune dedicată accesului la servicii medicale.

„Deja am făcut publice, în cursul zilei de ieri, câteva dintre măsurile pe care le-a luat Ministerul Sănătăţii ca urmare a situaţiei de război din Ucraina. (…) O să vă spun şi câteva lucruri noi legate de accesul la asistenţă medicală al cetăţenilor ucraineni. (…) Marea majoritate a celor care au sosit în România, fie că au venit direct din Ucraina, fie că au venit din Republica Moldova, au fost persoane care nu au solicitat statutul de refugiat în România, doar 11 solicitări de azil, ce ne-a determinat să găsim toate căile prin care oamenii care vin din Ucraina să beneficieze de servicii medicale”, a spus Alexandru Rafila.

Din punct de vedere al statutului, a explicat el, sunt trei categorii de cetăţeni ucraineni care au ajuns în România.

„Este vorba despre cetăţenii care au venit în mod obişnuit, marea majoritate a celor 7.000 de cetăţeni ucraineni care au rămas în România şi care beneficiază, din fericire, de prevederile unui Acord, foarte vechi, e adevărat, dar care este perfect valabil, l-am verificat la Ministerul Afacerilor Externe, care le conferă cetăţenilor ucraineni dreptul de a accesa toate tipurile de servicii medicale pe teritoriul României. Aşa că, din punctul ăsta de vedere, lucrurile sunt clare, sigur, pe durata şederii, care aţi înţeles că nu poate să depăşească 90 de zile „, a afirmat Rafila.

Pentru cei care solicită statutul de azilant, a adăugat ministrul, există prevederi clare de asigurare a asistenţei medicale pentru „aproape toate categoriile de servicii medicale”.

„Există un fond – nu este la Ministerul Sănătăţii, este la MAI – care asigură plata serviciilor medicale pentru solicitanţii de azil. Iar dacă primesc statutul de refugiat, au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români, deci nu este niciun fel de problemă legată de asigurarea serviciilor medicale”, a evidenţiat Rafila.

Ministrul Sănătăţii a precizat că o problemă care a trebuit rezolvată a fost legată de operaţionalizarea unor structuri la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică şi, bineînţeles, la nivelul Ministerului Sănătăţii, care să asigure coordonare şi intervenţie rapidă în cazul în care afluxul de persoane dinspre Ucraina este de mari proporţii.

„Există, în momentul de faţă, echipe medicale mobile care se pot deplasa în eventualele centre care vor fi înfiinţate de către MAI, încât să poată să evalueze starea de sănătate a persoanelor de acolo, să le ofere posibilitatea de a se testa, de a se vaccina şi să-i îndrume către serviciile medicale de rutină dacă este cazul”, a mai declarat Rafila.

Autorităţile vor include în pachetul de informaţii pe care-l vor primi cetăţenii ucraineni în momentul în care vor intra pe teritoriul României şi o secţiune dedicată accesului la servicii medicale.

„Să ştie ce au de făcut, unde să se ducă, să se adreseze, dacă au probleme de sănătate”, a completat Rafila.

Ministrul a mai precizat că joi, în cursul unei teleconferinţe pe care a avut-o cu managerii spitalelor judeţene, atât din judeţele care sunt la frontiera cu Ucraina, cât şi din judeţele de suport, „toată lumea” s-a arătat extrem de deschisă în sensul de a ajuta.

„Şi, cu siguranţă, oamenii din Ucraina vor avea tot concursul autorităţilor de sănătate, dar şi al profesioniştilor din sistemul de sănătate pentru a avea acces la servicii medicale, dacă au nevoie. Nu avem o problemă din acest punct de vedere „, a subliniat el.

Cu referire la ajutoarele umanitare medicale către Ucraina, Rafila a explicat că la nivelul Ministerului Sănătăţii se face o inventariere a posibilităţilor existente în stocul MS sau la instituţii subordonate.

„Confruntăm aceste disponibilităţi şi cu nevoile pe care le au ucraineni. Avem o astfel de listă de necesităţi în zona medicală, să putem să oferim ceea ce dânşii au nevoie şi, bineînţeles, împreună cu celelalte structuri – MAI, MApN – vom găsi şi o cale să putem să ducem aceste ajutoare către vecinii şi prieteni noştri din Ucraina”, a mai spus Rafila.

Există permanenţă, atât la minister, cât şi la DSP-uri, echipe medicale mobile, iar spitalele sunt pregătite să primească eventualii solicitanţi ucraineni de servicii medicale.

„De asemenea, testarea acestor persoane în centrele de triere împotriva infecţiei cu noul coronavirus, nu în frontieră. Şi, un lucru pe care l-am iniţiat ieri, şi îmi pare bine că s-a aprobat astăzi, Hotărârea CNSU în ceea ce priveşte exceptarea de la certificatul electronic COVID la intrarea în România a cetăţenilor ucraineni”, a amintit Rafila.