
În anul 2004, Eurostat publica, pentru prima dată, un tabel comparativ între principalii indicatori de performanță, pentru anul 2003, ai statelor membre ale Uniunii Europene (pe atunci erau 25 de state membre). Indicatorul global de comparare a realității economice naționale a devenit, atunci, produsul intern brut/locuitor, la puterea de cumpărare standard (PIB/locuitor, metodologia PPS-purchasing power standard). Iată care era fotografia Uniunii de atunci, cu nivelul 100 fixat la media Uniunii Europene compusă din 25 de state:
Sursa: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/STAT_04_73
După cum lesne se poate observa, cea mai bună performanță (în afara centrului financiar Luxemburg și a Irlandei) se găsea în țările nordice și în țările nord-vestice, în ordine Danemarca, Austria, Olanda, Belgia, Suedia, Franța și Finlanda. Germania, care era și atunci cea mai mare economie din UE, se afla la același nivel cu Italia (108% Germania și 107% Italia), ambele mai puțin performante decât media zonei Euro.
2003 a fost primul an în care toate statele membre ale Euro-zonei au avut un exercițiu financiar întreg cu noua monedă, Euro.
Hai, acum, să vedem care este situația în 2019, după 17 ani de la introducerea monedei comune:
Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00114&plugin=1
Pentru a evidenția punctul unde s-a ajuns, am să menționez doar principalele state afectate:
-
Danemarca a ajuns până la 129% din media UE, Suedia se află la 120% din media UE, Olanda la 128% din media UE, Austria la 127% din media UE, Germania a ajuns la 121%, iar Franța la 106% din media UE
-
Italia s-a prăbușit la 95% din media UE, Spania la 91%, Grecia la 68%, Cipru la 89%, iar Portugalia la 79% din media UE.
Încercarea de a uniformiza economia unor state atât de diferite ca istorie, ca structură, ca mentalitate a produs un eșec de proporții pentru toate statele sudice (mediteraneene): Italia, cea mai mare și mai importantă economie a sudului a ajuns, de la poziția de egalitate cu Germania la trei sferturi din nivelul Germaniei, Spania și mai jos, Portugalia este depășită de mai multe state foste socialiste (Cehia, Estonia, Lituania, Slovenia, Slovacia), iar Grecia a fost depășită de către România.
Sigur că euro-entuziaștii se agită să ne explice că ordinea și disciplina germană (nord-europeană, prin extensie) sau „reformele” mai bine făcute au produs această diferență, dar realitatea cifrelor ne indică, fără putință de tăgadă, că aceleași popoare (italian, spaniol, grec) au performat mult mai bine atunci când au avut suveranitate economică decât atunci când li s-a impus o rețetă neadaptată deloc la specificul național. Căderea sudului nu are explicații economice, ci pur politice, legate de promovarea unei politici uniforme în zone extrem de diferite.
Această concluzie simplă ne deschide calea spre o discuție mult mai amplă, legată de poziția nefirească a Uniunii Europene care încearcă să fie o țară, deși nu poate și nici nu va putea fi vreodată. Eșecul de a creea o economie echilibrată geografic reprezintă un mare semnal de alarmă: încercarea de a trece de la o uniune economică la una politică nu va aduce rezultate bune, ci va diviza profund continentul.
Uniunea Europeană nu se poate comporta unitar din mai multe puncte de vedere. Cine conduce, până la urmă, Uniunea? Consiliul European, unde sunt toți șefii de state și de guvern și unde deciziile se iau în unanimitate? Comisia Europeană, în care aproape toate grupurile politice au reprezentanți? Parlamentul European, cu enorm de multe partide reprezentate, divizat și inegal cum niciun parlament național nu a fost vreodată? Probabil că nimeni nu va putea vreodată să răspundă acestei întrebări. Oricum, cetățeanul european nu votează direct decât membrii parlamentului. Iar mulți dintre cetățenii europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de o birocrație europeană din ce în ce mai scump de întreținut, ineficientă și populată cu amici politici ai diferiților șefuleți de la Bruxelles.
73 de miliarde de euro ne va costa, în următorii 7 ani, birocrația europeană, numită pompos „administrația publică europeană”, o armată de funcționari, înscăunați în diferite agenții, directorate sau pe la parlament. Ne-am obișnuit să ne plângem de faptul că, la noi, angajările în funcțiile de conducere de la stat se fac pe criterii politice. Dar este cineva atât de naiv să creadă că la Bruxelles este altfel? Concursurile organizate acolo sunt la fel de „concursuri” ca și cele organizate la București, participă cine vrea și câștigă cine trebuie, de obicei un fidel soldățel de partid. Și pentru că veni vorba, poate ne aducem aminte și de faptul că, dintre zecile de agenții europene, niciuna nu se află în România, adică noi nu beneficiem absolut deloc de cheltuirea celor 73 de miliarde de euro amintită mai sus.
Evident că era imposibil să nu existe și o agenție europeană pentru „prevenirea și controlul bolilor”, care, să nu râdeți!, se ocupă, printre altele și cu „pandemic intelligence” și care cheltuie 60 de milioane de euro anual (https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/ECDC-annual-budget-2020.pdf ) pentru a nu fi făcut nimic pentru a ne preveni de pandemia Covid-19. Pentru cine are curiozitatea să afle ce face agenția UE care trebuia să ne prevină de actuala pandemie, recomand lectura pe îndelete a prezenței sale on-line: https://www.ecdc.europa.eu/en/about-ecdc .
De fiecare dată când suntem îndemnați la „mai multă integrare” poate ar trebui să fim mai atenți la cine o face și de ce o face. Ce înseamnă, până la urmă, „mai multă integrare”? Înseamnă, pur și simplu, mutarea deciziilor din capitalele naționale către Bruxelles. Și asta înseamnă, de fapt, mutarea deciziilor către statele care conduc Bruxelles-ul. Numai că acele decizii vor fi luate doar pe baza intereselor a câtorva state, care conduc, de fapt, birocrația europeană.
Iată, de exemplu, decizia de a avea o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Ea este impusă de Germania, Olanda sau statele nordice. Exact aceleași state care au produs, prin arderea propriilor resurse de hidrocarburi, poluarea istorică a continentului. Olanda a avut dreptul să extragă și să ardă, din anii 60 până acum, peste 2500 miliarde de metri cubi de gaz din zăcământul Groningen, dar României nu i se mai poate permite același lucru cu propriile rezerve de gaz de câteva ori mai mici, de altfel. Germania a putut să-și ardă nestingherită cărbunele în centrale electrice, dar România sau Polonia sau Bulgaria vor trebui să încuie în pământ milioane de tone de cărbune.
Sau când ni se impune libera circulație a persoanelor, cineva uită să menționeze că, pe noi, această libertate ne-a costat pierderea unei treimi din forța de muncă. Ne-a costat, de exemplu, pierderea unei treimi din medicii români. Sau a jumătate dintre muncitorii calificați din construcții. Atunci când vi se amintește de „statele net contributoare: Germania, Austria, Olanda” să nu uitați, dragi români, un calcul simplu: România a primit până acum de la aceste state 38 de miliarde de euro net și le-a cedat acestora între 4 și 5 milioane de români. Ce diferență este între regimul actual și regimul Ceaușescu, care a vândut fiecare german sau evreu cu 5 000 de dolari? A, da: regimurile de după 1990 au obținut mai mult.
Dar când oare se vorbește de „libera circulație a capitalurilor” ia cineva în considerare că jumătate din economia românească (multinaționalele care produc peste jumătate din cifra de afaceri globală din țară) se finanțează cu împrumuturi ieftine de la băncile din țările lor de origine, iar firmele românești se finanțează la costuri de căteva ori mai mari de la filiale din România ale acelorași bănci „europene”?
Dar oare cum pot ajunge și firmele românești să participe la execuția marilor proiecte organizate cu fonduri europene, dacă toate licitațiile sunt organizate cu condiții îndeplinite doar de firmele din Germania, Franța sau Austria?
Sau cum ar putea România să beneficieze de pe urma rezervelor de petrol și gaze proprii dacă a fost silită să își cedeze rezervele către o companie concurentă din Austria, în schimbul favorului închiderii negocierilor de aderare? Ce vină are România că austriecii care au căpătat aproape gratis gazele și petrolul de aici au închis a treia cea mai mare rafinărie și jumătate din petrochimia românească? Cum să te dezvolți, cum să fii competitiv când firmele de distribuție a gazelor au fost cedate către germani și francezi, tot în schimbul integrării și acum industria noastră este obligată să consume unul dintre cele mai scumpe gaze din Europa?
Ne ceartă șeful europarlamentarilor români de la putere (nici nu se putea să îl cheme altfel decât Siegfried, nicidecum Vasile sau Gheorghe) că nu suntem suficient de recunoscători pentru banii primiți de la marele contributor Germania. Ce-ar fi să îi răspundem arătându-i de ce plătește Germania contribuții la UE care ajung în România? Ia uite, de exemplu, cum arată contul de profit și pierderi al supermarketurilor germane de la noi, care dețin peste trei sferturi din piață, care au alungat produsele românești de la raft și pentru care s-au desființat piețele țărănești din marile orașe.
De exemplu Metro declară un profit de 93 de milioane de lei la încasări de aproape 6 miliarde de lei. O rată a profitului de 1,6%. Pentru asta plătește Metro impozit aici, în țara unde unde realizează vânzări de peste 32 000 euro/lună pentru fiecare angajat plătit cu salarii de 500 de euro/lună.
Sursa: https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html
Sau Kaufland, al doilea cel mai mare angajator din România, care declară un profit de 847 milioane de lei la o cifră de afaceri de aproape 12 miliarde de lei. Kaufland plătește în România un impozit pe profit de 150 de milioane de lei, la venituri de aproape 12 miliarde de lei. Și fiecare angajat de aici, plătit cu același salariu de mizerie ca la toate supermarket-urile vinde de peste 16 500 de euro/lună. Crede cineva că în Germania ar fi posibile asemenea vânzări pentru un salariat? Sau că statul german ar accepta să i se declare aceste profituri?
Sursa: https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html
Acum este clar de ce preferă Germania să fie net contributor la bugetul UE? Pentru a-și întreține astfel de piețe pentru propriile lor firme.
Vreți să vorbim și despre Austria? Trec peste deja clasicul exemplu cu OMV- groparul petrochimiei românești, dar nu pot să trec peste întrebarea: oare cine cheltuie mult-lăudații bani europeni în România? Hai să vă dau un exemplu, dintre multele firme europene care sunt singurele care au voie să primească marile contracte de infrastructură: firma austriacă Strabag. Iată performanțele sale din anul 2019: venituri de 894 de milioane de lei și un profit declarat de doar 1 milion de lei. Cam 1,1 % rata profitului!! Pentru asta își permite Austria să fie net contributor la bugetul UE. Și nu, n-am uitat de tăietorii pădurilor din România, cele două firme protejate de toate serviciile de informații și toate ministerele din țara noastră!
Sursa: https://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html
Este oare suficient de clar de ce Uniunea Europeană a ratat șansa de a fi o țară? Este oare posibil ca cineva, un vrăjitor de la Bruxelles, să poată inventa o politică economică care să fie neutră pentru state atât de diverse și aflate în concurență pe aceeași piață? Cum putem să fim atât de naivi? Italienii, spaniolii, grecii și portughezii au crezut în centrul unic european, au renunțat la monedele proprii și au adoptat o noua marcă germană, numită „euro” și uite unde-au ajuns!
Cele Mai Puternice Țări Sunt: America, China,
Coreea De Sud Și Taiwan, Deoarece Au Toate Fabricile Și Industriile Din Lume, Adică ” O Țară Se Poate Numii Puternică Doar Atunci Când Țara Aia Oricare Ar Fi, Are Toate Fabricile Și Fabrică De Toate [ Orice ].
Trimiteți Mai Departe Aceste Informații Pentru A Ajunge La Cât Mai Multă Lume.
@Forum Cult religios si cultura sunt inseparabile…
„Eșecul de a creea o economie echilibrată geografic reprezintă un mare semnal de alarmă: încercarea de a trece de la o uniune economică la una politică nu va aduce rezultate bune, ci va diviza profund continentul.” Asta chiar este o prostie politică, în capul celor care cred că politica trebuie să alerge să prindă economia din urmă. Exact această mentalitatea – doctrină neoliberal reacţionară – ne-a adus acolo unde suntem.
Ne trebuie nu mai puţină ci mai multă politică dar independentă de economie. Mai corect spus ne trebuie oameni politici – oameni de stat – independenţi de marile afaceri. Păcat de statisticele bine prezentate! Cum să evoluăm într-o lume globalizată şi mondializată fragmentaţi? Nu Stat minimal ne trebuie ci Stat corect. Nu destrămarea UE ne trebuie ci UE corectă.
PS: Chiar dacă firave tot mai am nişte speranţe pentru o Europă politică inteligentă.
PS Chiar dacă firave tot mai am nişte speranţe.
File de jurnal politic
…………………………….
Nu-mi găsesc locul într-o lume în care moneda unică europeană, în fapt lăcomia – şi răzbunarea?! – ca instrument al Europei economice şi al pieţiei unice a distrus calea Europei unite, politice.
Marea majoritate a țărilor vestice ( cu precădere cele din fruntea clasamentului) au o gândire, o cultură și o atitudine imperialistă. La fel și câteva din cele estice care au rămas în afara UE. Ca întotdeauna, românii, bulgarii, grecii și alte câteva popoare mici, au fost și sunt prinse la mijloc. Când cu unii, când cu alții. Asta ne-a costat și ne costă permanent. Politicienii noștri contemporani, „culți”, dornici de glorie și averi dobândite cu ușurință, au cedat de bună voie țara vestului, sub pretextul pericolului „istoric” și ipohondric față de est. Acum suntem cu capul în jugul în care am fost ademeniți. Ne indatorează până ne vor
băga în faliment și de aici… un ultim bibirnac și conflictul est-vest „e rezolvat”. Adică unii vor dobândi o forță atât de mare încât se așteaptă ca ceilalți să „li se închine la fel ca alții”. Normal că „jocul” nu le iese căci dacă ar fi fost ușor, ar fi făcut-o cei de dinaintea lor. Acesta a fost, este și rămâne imperialismul, recte globalistul. La ora actuală nouă, românilor, nu ne mai rămâne nici măcar resemnarea.
@ Forum:
De asemenea, vizitele Papei in Romania trebuie privite in aceeasi cheie: vestul nu doreste sa ne integreze doar economic, ci si- sau numai daca- ne pliem pe viziunea LOR asupra mersului lucrurilor. Separarea Bisericii de stat este o caracteristica vestica, in timp ce in Est popoarele totdeauna asteapta de la Tar, de la Imparat, rezolvarea tuturor problemelor. Religia, in est, e incorporata in stat, statul exista si se dezvolta numai cu si prin religie. In Est, lucrurile se ‘imput de la cap’, cum se zice, ca pestele. Asta explica apatia maselor si tendinta spre cautarea unui ‘tatuc’. (nu e treaba mea ca cetatean sa schimb ceva, numai conducerea o poate face).
Vestul este pragmatic. Vestul spune: certurile religioase nu aduc nimic bun. Sa ne concentram pe practica, sa rezolvam problemele economice, si preotimea sa dezbata in conclavuri separate, dar sa nu se amestece in stat. Ultimul cuvant, ultima ratio, in statul vestic, il are un laic.
Este si dilema existentiala a atator romani: vad ca vestul o duce mai bine economic, dar nu realizeaza care este pretul acestei eficiente economice. Ei fug peste granite, confundand abundenta materiala cu ascendenta morala: doua lucruri complet diferite. Adevarul este ca un roman integrat complet in vest inceteaza sa mai fie roman!
De asemenea Romania, Grecia, Bulgaria etc sunt tari crestine, dar ocupate sau aservite lumii musulmane vreme de 5 secole.
Lucrurile trebuie privite (si) in perspectiva istorica.
Cine esti si de unde vii este poate, mai important decat iluzia prosperitatii.
Raspunsul pe scurt la intrebarea Dvs este ca acele state mentionate, Cehia, Slovenia, Ungaria, Polonia etc…au avut parte de ALT TRATAMENT decat Romania. Conducerea, ideea primordiala a UE este vestica- de aici si tratamentul diferit. Asta ar fi explicatia. Difera modelul cultural.
@Emil Pribuleanu
Multumesc frumos pentru raspunsuri. Deci pana la urma toata politica are si o puternica conotatie religioasa. Este totusi ciudat pentru tarile occidentale care nu mai dau doi bani pe crestinism. Demoleaza bisericile sau le transforma in sali de jocuri sau retsurante, oricum cu alte destinatii decat acelea de biserici. Daca este bine ca ne-am mentinut credinta crestina, la noi orodoxa pentru ca asta este un dat istoric, asta vom vedea curand cand se va termina (sau nu) pandemia.Pentru un crestin pandemia reprezinta o pedeapsa venita de la Dumnezeu. Deci numai Dumnezeu poate sa o opreasca, poaate prin oameni pe care sa-i lumineze, dar oricum salvarea o putem avea numai cu ajutorul si iertarea lui Dumnezeu.
@ Forum:
Toate tarile mentionate de Dvs fac parte din ritul apusean.Romania, ca si Grecia, e o tara ortodoxa, si anatema din 1054 a ramas pe masa: pentru ei, nu existam. Desi, oficial, chipurile s-a ajuns la impacare, e vorba de doua viziuni diferite asupra vietii, religiei si filosofiei.
Faceti va rog niste diferente. Mecca Vestului e la Aachen, noi ne uitam spre Constantinopol, civilizational vorbind.
OAMENI FARA TARA,omule, ce istorie ai citit tu ? Stiu ca ceasca a reusit sa va faca sa credeti ca sunteti buricul pamantului.Doar ca noi nu am luptat ci am stat ghiocel,ne-am plecat cocoasele pana a trecut furtuna.Ce zici tu este ca au existat unii voievozi care nu s-au inteles la conditii cu vreun sultan. Au existat doar batalii castigate, nu razboaie.Iar faza cu austroungarii,conjunctura momentului ne-a ajutat.Cum si cu unirea lui Cuza .Lasa SF-urile ca nu dormi bine noaptea.O tara mica nu poate fi independenta,ci doar sa faca aliante politice,economice si culturale.Dar nu cu rusii si mai putin cu turcii.Civilizatia este in vest,asta pentru cultura ta generala.
Am o intrebare: dar cehii, slovcii, slovenii, polonezii, ungurii si tarile baltice de ce au prosperat si s-au dezvoltat dupa aderare? Nu cumva pentru ca sunt locuite de alte popoare? E doar o ipoteza, dar merita studiata. Cum de aceste state au dobandit respect iar noi nu?
In primavara lui 89, economia ajunsese in stagnare, insa declinul incepuse mult mai inainte. Nici in timpul regimului comunist nu eram printre primii, erau alte state cu niveluri de trai mai ridicate: RDG, URSS, Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia. Articolul consemneaza o stare de fapt, insa motivele sunt altele decat cele prezentate. Unul ar fi lipsa pietelor de desfacere: tarile dezvoltate, care pot plati la timp ceea ce cumpara, isi produc singure ce au nevoie. Alte motive: costurile de productie ridicate (consum mare de materie prima, costuri mari cu investitii in tehnica dar care se recupereaza abia dupa lungi perioade de timp, cand produsul devine depasit deja). Deloc neglijabile sunt costurile determinte de aparatul bugetar supradimensionat(salarii uriase, pensii si privilegii speciale pt incompetenti, corupti, pile, si parandarat pt clientela). Coruptia, birocratia,politizarea si interventiile statului in ec. de piata(cererea vine de la politicieni, nu de la clienti), lipsa transparentei, a standardelor si a informatizarii duc la cheltuieli importante . Desigur, pentru politicieni este esential sa-si castige urmatorul mandat, drept pentru care se folosesc de propaganda , populism, teorii de-ale conspiratiei sau manipulari. Cum este dificil sa obtina voturi de la alegatorii cu opinii critice corecte despre ce se petrece, mesajele lor sunt destinate „stupid people” care isi insusesc usor ce le spun politicienii si agitatorii care ii sustin pe politicieni.
.
.
UE nu e o tara, normal, a zis careva asa ceva? Problema e ca Romania nu mai este o tara, nu mai are suveranitate, este aservita UE si altora.
Domnule autor,
Am inteles ca articolul suna cumva a scrisoare deschisa. Am inteles ca nu il veti trimite, desi ar trebui, celor ce decid soarta tarii si a locuitorilor sai. Poate ca ar fi bine sa contactati un cineast talentat, si curajos, pentru a realiza un fim documentar despre masacrul la care asistam de trei decenii. Sau, pe Michael Moore…
UE nu este o tzara, UE este un imperiu, cu o imparateasa la Berlin.
Cam cum era raposata URSS, cu imparatul Stalin care batea cu pumnul in masa la Moskova…..[Leo]
m-ar interesa mai mult ce credeti ca e de facut pentru a stopa macar ,daca nu a corecta,declinul tarii.
E X C E P T I O N A L !! Domnule Peiu sunteti mare iar COTIDIANUL ziar citit ! De la noi doar doamna Dancila a avut curajul sa le dea peste nas bruxellezilor hulpavi si sa le spuna pe bune ce da Romania U.E.-ului. De remarcat totodata(f.important !), ca in timpul guvernarilor PSD-iste Romania a depasit Croatia, Grecia si Latvia si se apropia (la trecut!)rapid de Polonia, Ungaria si Slovacia ! Intelegeti acum de ce trebuiau bagati urgent la puscarie Liviu Dragnea si Valcov ?? Romania este acum a 5-a din coada ! Nu mai este a 2-a !Daca programul de guvernare PSD-ist ar fi continuat…. in 3 ani eram ai 7-lea din coada. CERTO! Asta e !