UE, spre o a treia criză în doar șase ani

Comisia Europeană avertizează statele membre cu privire la o evoluție periculoasă: criza energetică cauzată de războiul din Iran ar putea degenera într-o nouă criză a datoriilor. Contextul este reprezentat de creșterea puternică a prețurilor la petrol și gaze, precum și de sporirea cheltuielilor publice pentru a sprijini consumatorii și companiile.

Comisia Europeană: statele trebuie să intervină și nu prea

La Bruxelles crește îngrijorarea că Europa se află în fața celei de-a treia mari crize economice în câțiva ani. După pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina, conflictul cu Iranul ar putea forța din nou intervenții masive ale statului. „Avem doar un spațiu financiar limitat”, a declarat comisarul european pentru Ecoinomie, Valdis Dombrovskis pentru Financial Times. Din acest motiv, fiecare măsură trebuie să fie „temporară și țintită”.

În același timp, UE se confruntă cu un dilema: pe de o parte, gospodăriile și companiile trebuie protejate de prețurile explozive la energie; pe de altă parte, exact această protecție riscă să pună presiune suplimentară pe finanțele publice. Comisarul pentru Energie, Dan Jorgensen, a sintetizat bine această tensiune: în perioade de criză, statul trebuie să intervină, „dar doar pe termen scurt”, a spus el. „Altfel, ne punem și noi în dificultate”.

GNL – soluție în 2022, dar o parte a problemei în 2026

Dombrovskis, a atras atenția că guvernele trebuie să-și limiteze strict măsurile. Cheltuielile excesive ar avea „consecințe fiscale serioase”. Spațiul financiar de manevră al multor state este deja puternic restrâns din cauza crizelor anterioare.  „Ceea ce se întâmplă într-un sector poate afecta întreaga societate”, spune Jorgensen. Comisia Europeană insistă, prin urmare, asupra „coordonării și prudenței” în cazul noilor pachete de sprijin.

Există însă o diferență fundamentală față de criza energiei din 2022. Atunci, impactul renunțării la gazele din Rusia a fost direct și foarte mare, însă la fel a fost și voința politică. Renunțarea la importul de energie din Rusia a fost văzută ca o soluție la problema prin care trecea Europa. Acum, deși criza este una indirectă (Europa importă puțin din statele din Golf, nu există penurie de gaze, ci doar impactul creșterii globale a prețului), gazele naturale lichefiate care au înlocuit importurile din Rusia sunt o parte a problemei din buzunarul europenilor.

Prețurile la petrol și gaze în Europa au crescut cu 60%

Potrivit reprezentanților UE, prețurile la petrol și gaze în Europa au crescut cu aproximativ 60% de la începutul războiului. Cele mai recente atacuri ale SUA au agravat situația și au amplificat temerile privind penuria de motorină și kerosen.

Comisia Europeană dorește să evite ca situația să se înrăutățească precum în criza energetică din 2022. Atunci, programele extinse de sprijin guvernamental au accelerat inflația și au crescut semnificativ datoria publică. De la începutul pandemiei de COVID-19 și a atacului Rusiei asupra Ucrainei, raportul datorie/PIB al UE a crescut. A urcat de la 77,8% la sfârșitul lui 2019, la 82,1% în al treilea trimestru al anului trecut, notează Financial Times.

Reduceri de taxe la pompă și creștere de taxe pentru companiile energetice

În Europa au fost propuse măsurile reducerii traficului și muncii de acasă. Unii economiști văd paralele cu crizele anterioare. Italia, Polonia și Spania au redus taxele pe carburanți, iar alte țări cer relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat. Ministrul italian de Finanțe, Giancarlo Giorgetti, a declarat, săptămâna trecută, că este „inevitabil” ca Bruxellesul să interpreteze regulile bugetare mai flexibil. Miniștrii de Finanțe ai Germaniei, Spaniei, Italiei, Portugaliei și Austriei au solicitat într-o scrisoare comună o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice, cu scopul de a reduce povara asupra cetățenilor și economiei.

Duminicile cu sau fără soț și reducerea vitezei – impact nesemnificativ

Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, este împotriva intervențiilor guvernamentale precum limitarea vitezei sau duminici cu circulație auto alternativă. Ar avea „un impact nesemnificativ” asupra prețurilor la carburanți, spune ea. Reiche a subliniat că aprovizionarea cu energie este asigurată. Germania și Europa importă doar cantități reduse din Orientul Mijlociu și există suficiente rezerve de benzină, motorină și kerosen.

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că ajutoarele mari și permanente ar putea stimula excesiv cererea și astfel să accelereze inflația. Guvernele ar trebui să adopte măsuri țintite și temporare, pentru a sprijini în special gospodăriile cu venituri mici, spune ea. Comisia are aceeași abordare: subvențiile, reducerile de taxe și plafonarea prețurilor ar trebui să fie doar temporare și strict limitate.

Să ne sacrificăm pentru trecerea la energia verde?

De la Bruxelles, think tankul Bruegel spune ca UE ar trebui sa reziste tentației de a ține jos prețul gazelor, așa cum a făcut în 2022. Subsidiile și plafonările de preț ar reduce economisirea și investițiile în energie alternativă, spun experții acestui think tank. Nici relaxarea sancțiunilor impuse Rusiei nu ar fi o soluție, pentru că ar nărui eforturile de decuplare din ultimii patru ani și ar permite din nou Rusiei să manipuleze prețurile și să creeze sciziuni în UE.

Bruegel avertizează că prețul gazelor importate în 2026 de statele UE va fi cu 100 de miliarde de euro mai mare decât in 2025. Înseamnă aproape o dublare, de la 117 miliarde de euro. Și arată ca ”UE trebuie să se pregătească pentru o perioada mai lungă cu prețuri mari și o posibilă penurie de gaze naturale lichefiate. Pentru consumatori, realitatea este urâtă: fie vor plăti tot mai mult pentru energie (la bursa TTF din Olanda, prețul unui megawatt oră a s-a dublat față de începutul anului și a ajuns la circa 60 de euro), fie guvernele se îndatorează pentru a interveni prin subsidii și reduceri de taxe. Datoria și dobânda vor fi plătite tot de cetățeni.