Povestea a fost făcută publică de Harpf, o firmă din domeniul băuturilor, cu o istorie de peste 140 de ani, care a distribuit pe rețelele sociale fotografii cu momentul descoperirii. Găsit sub refugiul Sasso Nero
Butoiul a fost observat în ultimele zile de Daniel, unul dintre angajații Harpf, sub refugiul Sasso Nero, la circa trei mii de metri altitudine, scrie sursa citată.
Povestea lui începe, potrivit sursei citate, cu o livrare făcută cu elicopterul în anii ’70. În timpul operațiunii, recipientul a alunecat într-o crevasă, unde s-a pierdut din vedere și a rămas îngropat în gheață vreme de decenii.
Anul acesta însă a reapărut, ușor îndoit, dar încă ușor de recunoscut.
O coborâre dificilă spre vale
Pentru ca butoiul să poată fi readus în vale au fost necesare mai multe manevre prudente, dar și un cărucior. Recuperarea s-a dovedit astfel o operațiune pe cât de neobișnuită, pe atât de anevoioasă.
Degustarea de la sediul companiei
Surpriza cea mare a venit abia în momentul în care butoiul a fost deschis. Harpf susține că gheața ar fi conservat berea, deși recipientul a stat un timp extrem de lung în munți.
La sediul firmei s-a strâns un grup restrâns de pasionați și curioși, care au turnat și au gustat din conținut. Datarea butoiului în 1978 a fost posibilă datorită unei inscripții de pe metal, iar concluzia, conform aceleiași surse, a fost că berea mai putea fi băută.
O curiozitate, nu un îndemn
Rezultatul e neașteptat pentru o băutură pierdută de aproape cincizeci de ani, iar episodul rămâne mai degrabă o curiozitate, în niciun caz o încurajare de a consuma băuturi păstrate multă vreme în condiții necunoscute.
Drumul înapoi acasă
Pentru Harpf, descoperirea are și o încărcătură afectivă, pentru că butoiul pornise, cel mai probabil, chiar din depozitele companiei. Rebotezată „Bere din gheață”, băutura s-a întors astfel acasă, după un drum neprevăzut care a durat aproape jumătate de secol.
Citește și: Mumiile dispar din vitrine. Muzeele din Glasgow invocă dreptul la intimitate al morților