„Un contract de tipul băieților deștepți”. Afacerea gazelor din SUA, descifrată de doi experți ANALIZĂ

• Într-un interviu pentru Cotidianul, experta în energie Otilia Nuțu spune că schema de import de GNL propusă de fostul ministru Bogdan Ivan ridică probleme de transparență: „Mi se pare un contract de tipul băieților deștepți”.
• Și jurnalistul Profit.ro specializat pe energie, Adi Moșoianu, afirmă că singurul criteriu legitim pentru alegerea gazului american ar trebui să fie prețul și condițiile comerciale, nu calculele geopolitice.

Otilia Nuțu, Expert Forum: „Nu văd care este rostul intermediarului”

Discuțiile despre gazele naturale lichefiate din SUA au intrat în atenția publică după informațiile apărute în ultimele zile în G4Media și HotNews despre încercările fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan, de a împinge România spre un acord pentru importuri de GNL american prin Coridorul Vertical.

Întrebarea de fond care se desprinde de aici este de ce ar avea nevoie România de gaze americane, în condițiile în care urmează să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Experta în energie Otilia Nuțu spune că răspunsul ține de planurile de consum asumate de statul român.

„Noi în acest moment importăm cam un sfert din gazul pe care îl consumăm și problema în strategiile pe care le avem noi vine din faptul că, deși avem gazul din Marea Neagră, care ar aduce 7,2 miliarde de m3 pe an în plus, avem niște planuri de creștere a consumului care sunt extraordinar de mari.

Adică vrem să extindem rețelele de gaz către toate gospodăriile, vrem să înlocuim toate capacitățile de producție de energie electrică pe cărbune cu capacități pe gaz și avem proiectele, cel de la Mintia și proiectele pe care le are Complexul Energetic Oltenia, plus alte forme de consum, că vrem să mai producem îngrășăminte, că mai este un combinat chimic care ar putea să consume gaz bun.”

În opinia sa, România riscă să transforme gazele din Marea Neagră dintr-un avantaj într-o sursă insuficientă pentru propriile planuri.

„Guvernul României, punându-și cap la cap aceste planuri, își dă seama că, în loc ca gazul din Marea Neagră să fie un avantaj competitiv și o sursă de securitate energetică pentru toate țările din regiune, o să ajungem să importăm cantități din ce în ce mai mari de gaz pentru că nu ne vom putea acoperi consumul.”

De ce este gazul american mai scump

O problemă ridicată de Otilia Nuțu este legată de costurile GNL-ului american. Gazul natural lichefiat ajunge în Europa după mai multe etape tehnologice și logistice care îi cresc prețul final.

„Gazul lichefiat, într-adevăr, este mai scump decât gazul prin conductă, din simplul motiv că ai nevoie de transport și ai nevoie de recuperarea costurilor de investiție pentru terminalele de gazificare și lichefiere, care sunt foarte scumpe. Și atunci, într-adevăr, gazul lichefiat are costuri mai mari decât gazul transmis în mod tradițional pe conductă.”

Coridorul Vertical, proiectul prin care gazul ar urma să ajungă din Grecia spre Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia, are însă și o componentă strategică.

„Avantajul Coridorului Vertical este dat de faptul că diversifică sursele clasice de aprovizionare. Spre exemplu, Slovacia și Ungaria se plângeau că nu pot să importe decât din Rusia.”

De ce importă România gaze? Vulnerabilitățile din spatele producției interne

„Mi-a sunat foarte suspect modul în care se discuta acest contract”

O altă problemă vizează și modul în care ar fi fost negociată schema de import. Ea spune că o astfel de achiziție ar fi trebuit făcută prin mecanisme transparente și licitații organizate la nivelul UE.

„Mi-a sunat foarte suspect modul în care se discuta acest contract. Adică în mod normal există deja mecanisme europene prin care s-ar fi putut face lucrul ăsta. Să fi cumpărat toți acești cumpărători care sunt pe Coridorul Vertical printr-o licitație transparentă și să obțină cel mai bun preț pentru cantitățile de gaz pe care le discutau.”

„Aici e vorba de un contract negociat pe sub masă, la niște prețuri….de unde știu că n-aș fi putut să obțin gaz mai ieftin din altă parte, și cu un intermediar despre care nu înțeleg ce caută acolo. Deci asta, zic, problema este lipsa de transparență și de concurență pentru gazul ăsta și pare că facem niște contracte undeva prin dosul Uniunii Europene și al intereselor europene.”

Potrivit acesteia, dacă Romgaz sau alte companii de stat aveau nevoie de gaz, procedura normală ar fi fost organizarea unei licitații.

„Poate că ar trebui să vedem dacă Romgaz avea nevoie de acest gaz. Și dacă avea nevoie de acest gaz, de ce nu a făcut Romgaz o licitație publică? Am nevoie de acest gaz, cine poate să mi-l ofere?”

„Nu văd încă o dată care este rostul intermediarului. Adică mi se pare un contract tipic de tipul băieții deștepți.”

Cum ajunge gazul american în România

„La partea care vinde, există un port în care gazul aflat în starea gazoasă cu care suntem noi obișnuiți este pus în condiții de presiune și temperatură foarte scăzută (…) și atunci se lichefiază și capătă un volum mai mic.”

Gazul este transportat apoi pe mare și regazeificat în terminale precum Alexandroupolis LNG Terminal.

„Gazul care vine de la american lichefiat, odată ce trece prin portul Alexandroupolis, el devine de exact aceeași calitate și caracteristici ca gazul din Marea Neagră sau gazul pe care îl produce Romgaz în acest moment.”

„GNL este gaz natural lichefiat, adică gaz metan la -162°C și 1,25 atmosfere, care ocupă 1/600 din volumul gazului în forma lui gazoasă. Un terminal de lichefiere purifică gazul și îl răcește la -162°C, apoi acesta este transportat cu vase specializate pe mare până într-un port unde este descărcat, încălzit și introdus într-o rețea obișnuită de gaz. Avantajul este că poate fi transportat oriunde pe planetă, între terminale de lichefiere și terminale de regazeificare. Costul mare este dat de infrastructura de la cele două capete”, explică Otilia Nuțu.

Adi Moșoianu: „Singura rațiune legitimă este calculul strict economic”

Jurnalistul Adi Moșoianu spune că lanțul comercial prin care gazul american ajunge în Europa adaugă costuri suplimentare la fiecare etapă.

„Gazele sunt extrase din zăcăminte din SUA și sunt transportate, pe teritoriul american, prin conducte magistrale, până la facilitățile de lichefiere de pe coaste. După lichefiere, sunt încărcate pe vase specializate și aduse pe mare până în porturile europene care dispun de facilități de regazeificare.

În cazul nostru este vorba de gazele lichefiate de operatorul LNG american Venture Global la terminalele sale (unul operațional, unul în construcție, unul în stadiu de proiect) din statul Louisiana și care ar avea ca destinație facilitățile grecești de regazeificare de la Revithoussa și Alexandropoulis. După regazeificare, gazele ar fi introduse în sistemul grecesc de conducte magistrale și de acolo ar urma să parcurgă traseul Bulgaria-România-Republica Moldova-Ucraina, așa-numitul Coridor Vertical.

Jurnalistul Profit.ro atrage atenția că fiecare etapă adaugă costuri și marje comerciale: „Față de gazele livrate strict prin conducte terestre, ai în plus cel puțin costuri de transport la terminalele de lichefiere, costuri de lichefiere propriu-zise, costuri de transport pe mare și costuri de regazeificare.”

Cât despre traderi intermediari, Adi Moșoianu explică că „Venture Global a semnat deja acorduri de livrare cu traderul grec Atlantic-See LNG Trade, deci s-ar adăuga și marja respectivului trader.”

„Eventualii cumpărători din România ar achiziționa de la acest trader și abia ulterior gazele ar ajunge la consumatorii finali. De altfel, șeful companiei grecești a transmis, pe final de martie, un mesaj extrem de agresiv potențialilor cumpărători europeni.

„Nu mi se pare legitim să cumperi favoruri geopolitice odată cu gazele”

El adaugă că România ar putea avea nevoie de importuri în viitor, dacă toate proiectele anunțate vor fi realizate.

„Gazele din Neptun Deep nu îi vor fi suficiente României, dacă se va face tot ce s-a promis: centralele de la Iernut, Mintia și Gorj, repornirea combinatului Azomureș și o multitudine de rețele noi de distribuție. În plus, o parte vor fi exportate (ceea ce este firesc), UE bazându-se și pe volumele din Neptun Deep atunci când a decis interzicerea treptată a gazelor rusești”.

Adi Moșoianu spune că alegerea sursei de gaz trebuie făcută strict pe criterii comerciale.

„Însă singura rațiune legitimă pentru a alege o sursă de import sau alta mi se pare a fi calculul strict economic: preț, condiții de livrare etc. Nu mi se pare nici legitim, nici înțelept și nici inteligent să încerci să ″cumperi″ și alte lucruri odată cu gazele, cum ar fi favoruri geostrategice sau politice din partea actualului regim aflat la putere în SUA”.

„Pe scurt, dacă LNG-ul provenit din SUA se va dovedi a fi competitiv ca preț și condiții de livrare în comparație cu alte surse potențiale de import, ar merita să cumpărăm. Dacă nu, nu”, încheie jurnalistul Profit.ro.

Cantitatea de GNL care ajunge până în România poate fi dublată

Scrisorile trimise de Bogdan Ivan către Nicușor Dan și Ilie Bolojan

Discuția despre LNG-ul american a ajuns în atenția publică după ce G4Media a publicat documente potrivit cărora fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, le-a trimis pe 16 ianuarie 2026 o scrisoare adresată președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan.

Potrivit sursei citate,  Bogdan Ivan cerea inițierea unui acord interguvernamental România-SUA pentru achiziția de gaze naturale lichefiate și solicita „un mandat explicit” pentru negocieri, „cu sprijinul MAE, MAPN și SRI”.

Potrivit G4Media, gazele ar fi urmat să fie cumpărate prin intermediul Nova Power&Gas, companie controlată de frații Teofil și Simion Mureșan,  asociați cu compania de stat Nuclearelectrica în proiectul reactoarelor nucleare modulare de la Doicești.

Fostul ministru invoca riscul „unui blocaj diplomatic cu partenerul strategic SUA” și făcea referire la un memorandum semnat între compania grecească Atlantic-See LNG Trade, Transgaz și Nova Power&Gas.

Pe 31 martie, Bogdan Ivan a fost surprins la un restaurant din București alături de ambasadoarea SUA în Grecia Kimberly Guilfoyle, de Sorin Grindeanu și de consilierul prezidențial Florin Vlădică. Întâlnirea a avut loc după ce ambasadoarea participase la o conferință în București dedicată Coridorului Vertical. La aceeași masă s-au mai aflat omul de afaceri Adrian Thiess și Adrian Gheorghe Rafael.

HotNews a relatat că Bogdan Ivan ar fi încercat să convingă Romgaz și Transgaz să cumpere gaze din SUA prin intermediari greci și români, într-o teleconferință organizată în februarie.

Contactat de Cotidianul pentru un punct de vedere, Bogdan Ivan nu a oferit un răspuns până la ora publicării acestui articol.