Un medic de la Institutul de Neurologie reclamă mai multe lipsuri: A trebuit să redirecționăm către Spitalul Universitar câțiva pacienți

Medicul Alexandru Dimancea, medic specialist neurolog cu competenţă în neuroradiologie intervenţională la Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare din Capitală, a relatat pentru News.ro, într-un interviu cu Eugenia Foarfecă, despre situaţia dificilă cu care se confruntă echipa medicală care lucrează în secţia de neuroradiologie intervenţională.

„În ultimele zile, mai degrabă în ultimele săptămâni, de exemplu, a fost un interval de câteva zile în care nu am putut realiza trombectomii. Adică intervenţii de scoatere a cheagurilor din vascularizaţia cerebrală, în AVC-ul acut. Din motivul că nu am avut catetere de aspiraţie.

Ulterior au venit câteva catetere de aspiraţie pe împrumut, şi am putut să mai ducem câteva săptămâni. Şi acum, de asemenea, ne aflăm într-un impas. Deci cumva ultimele luni din vară s-au petrecut cu aceste fluctuaţii ale materialelor de AVC ischemic acut”, spune medicul.

„Înseamnă în principiu că aşteptăm”

Medicul Alexandru Dimancea spune că există deja liste de aşteptare pentru pacienţii care au diferite tipuri de anevrisme. Aceştia încă nu pot fi operaţi la Institutul de Neurologie şi Boli Neurovasculare din cauza lipsei unor materiale care se folosesc pentru rezolvarea anevrismelor. Unii dintre aceşti pacienţi aflaţi pe listele de aşteptare pot avea oricând risc de sângerare, susține doctorul, și deci pot deveni urgențe.

„Pentru anevrisme, şi rupte şi nerupte, avem nevoie de aşa-zisele coil-uri, adică spire de platină, pe care nu le avem de ceva timp. Aici nu a fost fluctuaţie, aici a fost un impas care persistă de aproximativ două luni. Avem liste de aşteptare de pacienţi care au fie anevrisme rupte, fie, cei mai mulţi, anevrisme nerupte, dar care sunt de dimensiuni mari, la risc de sângerare absolut oricând şi care mă întreabă de la o săptămână la alta, dacă nu chiar de la o zi la alta, când vin materialele.

Înseamnă în principiu că aşteptăm. Nu doar coil-urile sunt implicate în tratamentul anevrismelor, dar sunt materialul cel mai frecvent utilizat. Acele spire de metal care se încovoaie, mă rog, capătă o anumită formă rotundă, ovalară, ca să umple anevrismul, să-l trombozeze. Fiecare anevrism are o anumită formă, o anumită geometrie şi dimensiune.

Şi nu ai cum să pui ce coil-uri ai pe raft. Adică nu faci compromisuri în acest sens, deoarece pot pleca de acolo şi pot cauza AVC în timpul procedurii, ceea ce tu nu-ţi doreşti. Că tu tocmai asta încerci să previi.

​Şi practic aşteptăm coil-uri de dimensiuni confortabile. Însemnând că, dacă anevrismul are 15 milimetri, considerat anevrism mare, vei vrea să ai un coil de 15 milimetri, nu un coil de 20 şi nu un coil de 10. Un coil de 20 nu-ţi va intra şi va putea rupe anevrismul, în timp ce un coil mai mic ar putea pleca în circulaţia cerebrală”, a explicat medicul.

„A trebuit să redirecționăm câțiva pacienți”

Cateterele de aspiraţie sunt materiale sanitare esenţiale în tratamentul AVC-ului ischemic acut. În ultimele zile aceste catetere au fost luate „pe împrumut”, astfel încât medicii să-şi poată ajuta în continuare pacienţii, conform medicului.

„Zilele acestea, ultimele zile, să spun, de la începutul săptămânii, mai exact, avem câteva catetere de aspiraţie care se consumă cu fiecare pacient trombectomizat. Asta e în momentul prezent, e informaţie proaspătă. Care şi acelea sunt luate cu foarte mult efort.

​Probabil că încearcă (n.red şeful secţiei) să lămurească furnizorii să ne dea câteva catetere în avans, în ideea că la un moment dat, când vom primi banii pe Acţiunea Prioritară AVC, de exemplu, sau de la Casa Naţională, le vom da atât pe pachetul care va veni pentru trimestrul respectiv, cât şi pentru aceste câteva catetere împrumutate în avans. Cumva cred că este de la furnizori în avans luat.”

Medicul spune că stafful spitalului a fost nevoit să redirecționeze recent unele cazuri către Spitalul Universitar de Urgență București.

„Acum recent, acum două săptămâni, acum 10 zile, a trebuit să redirecţionăm acei câţiva pacienţi. Nu au fost puţini, nu au fost nici mulţi, dar probabil unul pe zi minim a fost. A trebuit să-i orientăm către Spitalul Universitar. Altă opţiune viabilă real nu există în Bucureşti.

​Sunt două categorii. De exemplu, există nişte patologii cerebrale mai complicate, să spunem, care se cheamă fistule sau malformaţii arteriovenoase. Şi acestea necesită, pe lângă catetere specializate şi aşa mai departe, să zicem că le mai avem pe acelea, să zicem, necesită un anumit produs de embolizare, un anumit lichid vâscos cu care embolizăm, adică înfundăm acele fistule, acele comunicări.

Nu putem folosi spire de platină, comunicările acestea sunt frecvent mult prea mici, aşa încât avem nevoie de un lichid. Acest lichid, acest precipitat, să spun aşa, de asemenea costă foarte mult şi trebuie comandat într-o anumită cantitate şi, de asemenea, depindem de fonduri în acest sens”, a precizat medicul.

Citește și: Cum faci când ai de salvat trei pacienți cu accident vascular cerebral simultan. Medic: „Tu suporți decizia, pe umerii tăi, avem o singură sală de angiografie”