DaKINO
Festivalul Internaţional de Film DaKINO împlineşte anul acesta 20 de ani, iar Festivalul de Film Experimental, inclus în această manifestare, se desfăşoară pentru prima dată în România. Este primul festival care promovează zona de graniţă dintre cinema şi artele vizuale, oferind vizibilitate unor artişti prestigioşi ale căror lucrări sunt prezentate mai ales în muzee şi galerii şi mai rar în sălile de cinema. Filmele rulează la cinematograful Patria, Sala „Elvira Popescu” a Institutului Francez şi Noul Cinematograf al Regizorului Român de la Muzeul Ţăranului. Publicul va vota cel mai bun film dintre cele premiate în cei 20 de ani, acordând astfel Trofeul DaKINO-20. Cinci regizori români au obţinut acest prestigios trofeu: Florin Iepan, pentru „Hotel Cişmigiu”, Alexandru Maftei, pentru „Fiecare zi e noapte”, Titus Muntean pentru „O să fie Bine”, Hanno Höfer, pentru „Ajutoare umanitare”, şi Radu Jude pentru „Lampa cu căciulă”. Competiţia internaţională oferă publicului o serie de capodopere ale genului din ultimii ani, majoritatea în premieră în România. Astăzi, la ora 21.00, puteţi viziona „Never Let me Go”, în regia lui Mark Romanek, după romanul omonim al lui Kazuo Ishiguro, cu Keira Knightley, Carry Mulligan şi Andrew Garfield, la cinematograful Patria. Mâine, la Gala de închidere, de la ora 20.00, va rula „The Town”. De un deosebit succes s-a bucurat pelicula „127 Hours”, în regia lui Danny Boyle, povestea alpinistului american Aron Ralston. În secţiunea „Brillant Docs” a fost prezentată pelicula „Yves Saint Laurent, l’amour foux”, a lui Pierre Thoretton, care urmăreşte ascensiunea unuia dintre cei mai influenţi designeri.
Goran Bregovic
În cadrul evenimentului are loc astăzi, la Sala Palatului, un concert „Goran Bregovici şi The Wedding and Funeral Orchestra”. În repertoriu, piese celebre din filmele sale, interpretate live. Orchestra de „Nunţi şi Înmormântări” este compusă din suflători ţigani, voci tradiţionale bulgăreşti, chitară electrică, percuţie tradiţională, coarde şi cor bisericesc.
Premieră la Operă
Creaţie a compozitorului german Peter Ruzicka, considerată una dintre lucrările lirice de valoare ale muzicii contemporane, opera „Celan”, reprezentată deja cu succes la Dresda – premieră absolută în martie 2001 – Mainz, Darmstadt, Köln şi Bremen, este un omagiu adus unuia dintre cei mai importanţi poeţi moderni de limbă germană, Paul Celan (pseudonimul lui Paul Antschel), evreu originar din România. Spectacolul, o coproducţie realizată în colaborare cu Teatrul liric din Bremen (Germania), se va bucura de patru reprezentaţii pe scena Operei Naţionale Bucureşti. Libretul scris de Peter Mussbach are şapte capitole, opera fiind denumită de către compozitorul Peter Ruzicka „teatru muzical în şapte schiţe”. Spectatorii îl vor întâlni pe Paul Celan în momente-cheie ale vieţii sale, la trei vârste diferite: copilul, tânărul poet (în jur de 30 de ani) şi omul matur, la aproape 50 de ani, cu puţin timp înainte de a-şi pune capăt zilelor, aruncându-se în Sena de pe Podul Mirabeau. Există trei teme principale, trei stări de fapt care îl urmăresc, în existenţa sa lăuntrică, pe poetul Paul Celan: uciderea evreilor în timpul Holocaustului, implicit deportarea şi uciderea părinţilor săi şi sentimentul de vină pe care l-a simţit toată viaţa, că nu a putut fi de faţă la arestarea lor, că nu i-a putut proteja; faptul că a devenit scriitor de limbă germană, aceasta fiind cea mai potrivită pentru a-şi construi limbajul poetic, şi sentimentul de neajutorare şi deznădejde pe care l-a simţit după ce a fost acuzat că ar fi plagiat poeziile lui Ivan Goll în anii ’50 şi ’60. Spectatorul descoperă o lume care îi aminteşte de decorurile din romanele lui Kafka. Acţiunea începe la Paris, oraşul în care Celan a trăit spre sfârşitul vieţii. Poetul are o dispută cu un bărbat care citeşte literatură fascistă. Divergenţa îi evocă voci ale trecutului şi îi aduce aminte de un personaj, „Chelnerul”. Apariţia „Chelnerului” în spectacol reprezintă întotdeauna întruchiparea forţelor negative cu care Celan s-a confruntat de-a lungul vieţii… Lista de creaţii a compozitorului Peter Ruzica conţine numeroase lucrări pentru orchestră, precum şi operele „Celan” şi „Hölderlin”, care a avut premiera la Staatsoper Unter den Linden din Berlin în 2008. Director artistic al Orchestrei Simfonice Radio din Berlin şi al Staatsoper din Hamburg, al Orchestrei Filarmonice de Stat din acelaşi oraş, fost consilier artistic al Orchestrei Concertgebouw din Amsterdam, preşedinte al Academiei Bavareze de Teatru şi al Festivalului de la Salzburg, Rusicka este în prezent director artistic al Bienalei de la München, preluând conducerea de la Hans Werner Henze în 1996. Ca dirijor, Peter Ruzicka a condus Deutsches Symphonie-Orchester Berlin, Concertgebouworkest, Sächsische Staatskapelle din Dresda, Gewandhausorchester din Leipzig, Orchestra Radiodifuziunii Bavareze, Orchestra Simfonică NDR din Hamburg, Orchestra Simfonică Bamberg, Orchestra Simfonică Radio din Stuttgart, Orchestra Simfonică SWR din Baden Baden şi Freiburg, Orchestra WDR din Cologne, Orchestra Simfonică Radio din Frankfurt, Orchestra Simfonică MDR din Leipzig, Filarmonica din München, Orchestra Operei din Berlin, Filarmonica din Viena, Orchestra Naţională Daneză, Filarmonica Cehă, Orchestra Simfonică din Montreal, Orchestra Simfonică Yomiuri din Tokyo şi Filarmonica „China”. Regia spectacolului „Celan” este semnată de regizoarea bulgară Vera Nemirova, care, din 1982, trăieşte în Germania. Printre montările semnate de ea se numără „Dama de pică” de P.I. Ceaikovski, „Macbeth” de G. Verdi (Staatsoper din Viena), „Euryanthe” de C.M. Weber, „Otello” de Verdi (Semperoper din Dresda), „Le Nozze di Figaro” de Mozart (Riga), „Tannhäuser” de R. Wagner (Opera din Frankfurt) „Rigoletto” de G. Verdi „Opera de trei parale” şi „Wozzeck” de Manfred Gurlitt, „L’Elisir d’amore” de G. Donizetti etc. Decorurile spectacolului „Celan” au fost realizate de Stefan Heyne, costumele sunt creaţia lui Klaus Noack, iar regia de lumini este asigurată de Cornel Vladu. Corul Operei Naţionale Bucureşti este condus de maestrul Stelian Olariu. Din distribuţie: Ştefan Ignat, Ionuţ Pascu, Tina Munteanu, Madeleine Pascu, Dorina Cheşei, Horia Sandu, Ştefan Schuller, Mihai Lazăr, Valentin Racoveanu, Florin Simionca, Vicenţiu Ţăranu, Andrei Finţi, Gabriela Drăguşin, Adriana Alexandru, Carmen Lopăzan, Ioana Mitu şi Cristina Eremia. La pupitru, dirijorul Vlad Conta. Duminică, la Opera Naţională din Bucureşti.
Gershwin şi „Música del corazón”
Studioul Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess” vă invită la două tentante recitaluri: „Seară Gershwin”, susţinut de soprana Mădălina Stan şi mezzosoprana Sorana Negrea, care vor interpreta „Summertime”, „Somebody Loves Me”, „Love is Here to Stay”, „Fascinating Rhythm”, „Just Another Rumba” ş.a., acompaniate de pianista Lidia Butnariu, cu participarea balerinului Antonel Oprescu. Regia artistică este semnată de Anda Tabacaru Hogea, iar coregrafia, de Maria Popa. Vineri, la ONB. Sâmbătă, tenorul Hector Lopez, solist al Operei Naţionale Bucureşti, acompaniat de pianista Mădălina Florescu, va interpreta cele mai cunoscute şi mai cântate melodii spaniole: „Bésame Mucho” de Consuelo Velázquez, „Amapola” de J.R. Lacalle, „No puede ser – La tabernera del puerto” de Pablo Sorozábal, „Júrame” de María Grever, „Granada” de Agustín Lara…, iar violonistul Cristian Balaş, acompaniat de Mădălina Florescu, va oferi publicului „Romanţa andaluză” şi „Melodii lăutăreşti” de Pablo de Sarasate.
Zilele Lipatti
În cadrul manifestării, pusă sub semnul Anului Chopin, vor fi prezentate peste 20 de reportaje despre casele în care a trăit artistul şi despre pianele pe care a cântat, cu mărturii ale elevilor săi şi ale celor care l-au ascultat cântând în concert. La Sala „Elvira Popescu” va fi proiectat sâmbătă, la ora 18.00, documentarul „Le recital de Besançon”. Regizat şi produs de prof. univ. Philippe Roger, filmul este dedicat ultimei apariţii în public a lui Lipatti. Duminică, la aceeaşi oră, va fi vernisată o expoziţie cu fotografii inedite şi va avea loc Gala Laureaţilor Concursului Naţional de Pian. Destinat copiilor între 14 şi 18 ani, concursul s-a desfăşurat la Ateneul Român şi la Centrul Cultural „Tinerimea Artistică”, între 22 şi 28 noiembrie. Din juriul celor două categorii fac parte personalităţi ale pianisticii româneşti şi internţionale, printre care, prof. univ. dr. Dan Dediu, prof. univ. dr. Adriana Bera, prof. univ. dr. Viniciu Moroianu, dr. Otto Probst de la Conservatorul din Viena, pianişti de origine română de la New York şi Paris, ca Matei Varga şi Mara Dobrescu, criticul muzical Alexandra Diaconu, tineri pianişti ca Alina Elena Bucur.
În 2 decembrie va avea loc, la Sala Radio, un concert „In Memoriam Dinu Lipatti”, cu invitaţi de prestigiu din lumea muzicală internaţională.
Concert Musorgski-Haciaturian-Rahmaninov
Sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin, Orchestra Filarmonică „George Enescu”, vă invită la un program cu „O noapte pe muntele pleşuv”, de Musorgski, „Concertul pentru vioară şi orchestră”, de Haciaturian şi „Dansuri simfonice” de Rahmaninov. Solist, Daniel Podlovski. Vineri, la Ateneul Român.
Arii din opere
Teodora Gheorghiu, soprana pe care Jose Carreras a premiat-o personal în 2002, la Pamplona, solistă a Operei de Stat din Viena, va cânta în prima parte a concertului de vineri, de la Sala Radio. În program, Uvertura la opera „Bărbierul din Sevilla” de Rossini şi Aria Una voce… din aceeaşi operă, Aria Ruhe sanft… din opera „Zaide”, Uvertura la opera „Nunta lui Figaro” Aria Deh, vieni… din „Nunta lui Figaro” de Mozart, Aria Je suis Titania… din opera „Mignon” de A. Thomas, Aria Sul fil… din opera „Falstaff” de Verdi, Aria Ah non credea… din opera „La Sonnambula” de V. Bellini. În cea de a doua parte, sub bagheta dirijorului indonezian Adrian Prabava, puteţi audia „Simfonia a IV-a în fa minor, op. 36” de Ceaikovski.
Dineu cu proşti
Vineri, la Sala Mare a Teatrului Naţional, are loc premiera oficială a piesei regizorului, dramaturgului şi scenaristului francez Francis Veber, autor, printre altele, al scenariului filmului „Marele blond”. Fabula, bine împănată cu lovituri de teatru, a devenit, sub bagheta regizorală a lui Ion Caramitru, un savuros spectacol, viu, alert, provocând râsul prin dialogurile explozive şi mişcările comice, păstrându-şi, în acelaşi timp, dimensiunea psihologică. În scenografia Florilenei Popescu Fărcăşanu evoluează Horaţiu Mălăele, Şerban Ionescu, Medeea Marinescu, Alexandru Bindea, Costina Ciuciulică, Dorin Andone, Alexandru Georgescu.
Cinci femei de tranziţie
Scrisă şi regizată de Rodica Popescu Bitănescu, piesa se opreşte asupra unor aspecte din viaţa cotidiană, cu conflicte omeneşti, întrebări existenţiale şi destăinuri tulburătoare, la o şuetă între prietene, prilejuită de ziua de naştere a gazdei. Un umor spumos şi amar totodată ţine trează atenţia spectatorului, în acest spectacol care lasă loc speranţei. Aimée Iacobescu, Magdalena Cernat, Rodica Popescu Bitănescu, Vivian Alivizache, Tania Popa sunt cele cinci prietene care vă aşteaptă la petrecerea lor. Decoruri, Diana Ioan. Costume, Zina Dumitrescu. Vineri, la Sala Amfiteatru a TNB.
Cu uşile închise
Trei poveşti de dragoste. Trei destine. O singură întrebare: infernul sunt ceilalţi? „Un spectacol scurt ca viaţa, dens ca viaţa, surprinzător ca viaţa, frumos ca viaţa”, pus în scenă de Mircea Anca, autor şi al scenografiei şi costumelor, după textul lui Jean Paul Sartre. În distribuţie: Carmen Ionescu, Iuliana Moise, Constantin Dinulescu. Vineri, la Sala 99 a TNB.
Tragedia lui Carmen
În „La Tragedie de Carmen”, adaptare de Marius Constant, Jean-Claude Carrière şi Peter Brook după „Carmen” de Georges Bizet. Pe scena Teatrului Naţional Bucureşti, alături de actori, publicul îi va putea asculta pe câţiva artişti ai ONB interpretând pagini celebre din opera „Carmen” de Georges Bizet, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare. Regia spectacolului îi aparţine actorului Ion Caramitru, costumele şi decorul sunt semnate de Maria Miu, iar luminile, de Chris Jaeger. „M-am apropiat fără sfială de această lucrare. De la prima lectură am simţit că sunt compatibil cu substanţa ei”, mărturisea Ion Caramitru. Sâmbătă, la Sala Mare a TNB.
A patra soră
Dramaturgul polonez Janusz Glowacki, stabilit la New York, semnează o comedie neagră, în care cele trei surori ale lui Cehov, cărora li se mai adaugă una, ajung la într-o Moscovă a zilelor noastre, dominată de mafia rusă şi americană. Un spectacol regizat de Alexandru Colpacci, cu Mircea Albulescu, Simona Bondoc, Amalia Ciolan, Tania Popa, Mihai Călin şi un Marius Manole în travesti. Sâmbătă, în Sala Amfiteatru a TNB.
Camerista
Un one-woman-show al unei mari actriţe, Florina Cercel. Piesa regizată de Dan Stoica este o adaptare a unei povestiri de Hermann Broch, scriitor austriac, propus pentru Premiul Nobel pentru Literatură. O poveste despre patimă, despre plăcerile şi durerea unei iubiri interzise dintre o cameristă şi un nobil care încalcă bariera diferenţelor de castă şi despre dorinţa de răzbunare. Îi dă replica Liliana Tofan. Sâmbătă, la Sala Atelier a TNB.
Egoistul
Jean Anouilh şi Radu Beligan. Ar fi de ajuns pentru orice iubitor de teatru. Marele actor a pus în scenă această piesă autobiografică, în care viaţa şi moartea, familia, prietenia, egoismul, teatrul sunt private cu luciditate şi cu umor. Din distribuţie: Simona Bondoc, Damian Crâşmaru, Marin Moraru, Sanda Toma, Lamia Beligan, Ileana Ionescu Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş. Duminică, la Sala Amfiteatru a TNB.
Recital-eveniment
Teatrul Naţional „I.L. Caragiale ” a iniţiat, începând cu actuala stagiune, un program menit să confirme vocaţia culturală polivalentă a acestei intituţii, susţinând, pe lângă spectacolele teatrale propriu-zise, evenimente muzicale, de arte vizuale, de dans şi altele, sub titlul generic „TNB Parateatral”. Acest program a debutat prin vernisajul din 23 octombrie al expoziţiei „Conseguito Silenzio”, a artistului Radu Dragomirescu, şi continuă prin seria de recitaluri de pian, cu muzicieni de mare valoare internaţională, realizat în parteneriat cu clubul independent „Green Hours”. Pentru debutul acestei serii de concerte de la Sala Mare a Teatrului Naţional, a fost invitat cel mai important muzician elveţian de jazz al momentului, care propune, duminică, un recital de „Modern Solo Piano”. Nik Bärtsch este în acest moment, după părerea specialiştilor, „unul dintre cei mai fascinanţi virtuozi ai sunetului pe un grand piano. El descătuşează dimensiuni neobişnuite ale acestui instrument, de la sunete percusive până la murmurul corzilor superioare… Această extraordinar de fină, dar puternică muzică se produce în afara categoriilor tradiţionale, încorporând elemente ale muzicii minimale…”. Concertul de „Modern Solo Piano” înseamnă şi punerea în valoare a excelentului Grand Piano Yamaha deţinut de Teatrul Naţional din Bucureşti.
Avarul îndrăgostit
Adaptarea lui Cristian Juncu după Molière preia trama şi în mare parte personajele din „Avarul”, aducând umorul la un anume tip contemporan, molipsit de programele de divertisment. Spectacolul, regizat de Vlad Massaci, în decorul semnat de Andu Dumitrescu, este alert şi deconectant. Din distribuţie: Ion Chelaru, Bogdan Cotleţ, Dorina Chiriac, Marius Florea Vizante, Şerban Georgevici, Mirela Zeţa ş.a. Vineri, la Teatrul de Comedie.
Casa Zoikăi
Dimensiunea tragediei de jumătate de secol se impune cu pregnanţă din spatele veseliei şi al şlagărelor sovietice, al citatelor din Lenin şi al aplauzelor de altădată, înregistrate pe bandă, al umorului irezistibil al actorilor. Folosind o distribuţie de zile mari, cu doi premiaţi UNITER, Virginia Mirea şi George Mihăiţă, Alexandru Tocilescu a făcut un spectacol Bulgakov în care demoniada şi sufletul slav, faţă în faţă cu poncifele dictaturii staliniste, sunt surse de umor insolit, dar şi de dramă convingătoare. O menţiune pentru scenografia Vandei Maria Sturdza. Celor doi actori amintiţi le dau replica Gelu Niţu, Emilia Popescu, Valentin Teodosiu, Mihaela Teleoacă, Eugen Racoţi, Marius Drogeanu, Candid Stoica ş.a. Sâmbătă la Teatrul de Comedie.
Cui i-e frică de Virginia Woolf?
Gelu Colceag propune o nouă montare a celebrei comedii a lui Edward Albee, în rolurile titulare strălucind actorii Emilia Popescu (Martha) şi Ştefan Bănică jr. (George). Scenografia îi aparţine Doinei Cupşa. Celor doi actori li se alătură Diana Cavallioti şi Constantin Diţă. Duminică, la Teatrul de Comedie.
Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva
Piesa dramaturgului suedez Jonas Gardell, regizată de Mariana Cămărăşan şi Alexandra Velniciuc, vorbeşte despre frustrare şi culpabilitate, despre rivalitate şi ură, despre puterea de a ierta. O montare plină de dramatism, axată pe sentimentele fiecăruia dintre noi, într-un demers psihanalitic aproape demonstrativ. În distribuţie: Diana Gheorghian, Oana Ştefănescu, Liana Mărgineanu, Nicoleta Lefter. Vineri, la Teatrul Odeon.
Ultima femeie a senorului Juan
O tragicomedie despre un personaj legendar, piesa lui Leonid Jukoviţki, cu replici alerte, cu un amestec de poezie, ironie şi umor, aliniază la rampă o echipă remarcabilă: Florin Zamfirescu, Katia Pascariu, Ionel Mihailescu, Irina Mazanitis, Mugur Arvunescu, Gabriel Pintilei, Mircea Constantinescu, Angela Ioan, Dimitrii Bogomaz, Ionuţ Kivu, Relu Poalelungi, sub bagheta regizorului Vladimir Granov, care semnează şi luptele scenice savuroase. Duminică la Teatrul Odeon.
Mamouret
Autorul piesei, Jean Sarment spunea în 1941: „Am adus pe scenă o poveste care îi poate emoţiona pe toţi cei care, dincolo de ironia defensivă, şi-au păstrat inima tânără şi veselă. O piesă comică, clară şi aerisită, în care finalul e aidoma începutului, închizând cercul”. După aproape jumătate de secol de la interpretarea rolului titular de monumentala Lucia sturdza Bulandra, Tamara Buciuceanu apare pe scena Teaturlui Bulandra dorind, după cum afirmă: „să arăt caracterul acestui personaj foarte interesant, plin de energie, care-şi impune întotdeauna punctul de vedere”. Regizorul Dinu Cernescu reuşeşte, „un spectacol simplu, normal, punând în prim-plan actorii şi povestea piesei”. În distribuţie, Ion Cocieru, Şerban Pavlu, Ioana Macaria, Ilinca Manolache, Marius Chivu, Mihai Verbiţchi, Gheorghe Ifrim, Manuela Ciucur. Decor: Mihai Mădescu. Costume: Luana Drăgoescu. Vineri, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra.
Unchiul Vanea
Horaţiu Mălăele şi Cornel Scripcaru în Unchiul Vanea
„Singura dintre piesele cehoviene în care moartea nu apare. Nimeni nu moare, nimeni nu ucide pe nimeni, nimeni nu se sinucide. Toate personajele supravieţuiesc. Moartea este un fel de rezoluţie, o soluţie. Toată această tragedie, fiind absolut serioasă, este absurdă şi comică în acelaşi timp”, apreciază eminentul regizor Yuriy Kordonskiy. Spectacolul beneficiază de o echipă excepţională: Horaţiu Malaele, Victor Rebengiuc, Cornel Scripcaru, Mariana Mihuţ, Irina Petrescu… Scenografia: Elena Dmitrakova. Sâmbătă, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra.
Richard al III-lea se interzice
Un spectacol marca Bulandra, în regia Cătălinei Buzoianu, după textul lui Matei Vişniec, despre dictatura stalinistă şi teatru. Şi un recital actoricesc: Virgil Ogăşanu. Drama celebrului regizor rus Meyerhold, care-şi vede spectacolul interzis de Stalin şi este, în final, condamnat la moarte, este o oglindă a relaţiei artei cu sistemul totalitar şi cu propaganda . „Am scris o piesă în jurul ideii de utopie (…). Individul este prins într-o capcană teribilă care este condiţia sa existenţială paradoxală: nu poate să trăiască fără să nu proiecteze utopii, să viseze, dar când începe să aplice utopiile se produce oroarea. Cum să ieşi din utopia planetară a comunismului şi să ai curajul să visezi în continuare?”, mărturisea autorul. În distribuţie: Radu Amzulescu, Doru Ana, Valeria Ogăşanu, Luminiţa Gheorghiu, Anca Sigartău, Petre Lupu… Decorul este semnat de Mihai Mădescu, iar costumele, de Luana Drăgoescu. Sâmbătă la Sala Caragiu a Teatrului Bulandra.
Măscăriciul
Spectacolele semnate de Horaţiu Mălăele nu au nevoie de recomandare. Este valabil şi pentru această montare după Cehov, un adevărat omagiu adus artei actoriceşti şi condiţiei artistului. Cei doi interpreţi, Horaţiu Mălăele şi Nicolae Urs, oferă o lecţie de artă interpretativă, în scenografia remarcabilă a Ninei Brumuşilă şi costumele sugestive create de Adriana Popa. Duminică, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra.
Cum iubeşte cealaltă jumătate
O comedie despre viaţa de cuplu, despre adulter şi nepotrivirea dintre soţi, scrisă cu un umor subţire unul dintre cei mai jucaţi dramaturgi englezi, Alan Ayckbourn, şi pusă în scenă cu măiestrie de Sanda Manu. În distribuţie: Claudiu Istodor, Adriana Şchiopu, Ovidiu Niculescu, Simona Mihăescu, Vitalie Bantaş, Rodica Negrea. Vineri, la Teatrul Mic.
Mantia de stele – îndrumar astrologic pentru ghicit
Nona Ciobanu dramatizează şi montează acest spectacol după romanul scriitorului sârb Milorad Pavić, spectacol baroc, un „vis în vis”, în care sub semnul zodiacului şi al dragostei defilează o bună parte a avatarurilor fiinţei umane. Cu minunatele costume ale Doinei Levintza şi light-designul lui Iulian Băltăţescu, personajele sunt prinse în cinci poveşti de iubire ce se întrerup şi se continuă pe diferite paliere de timp şi spaţiale. Din distribuţie Cristian Iacob, Valentina Popa, Mihaela Rădescu, Claudia Prec, Ştefan Lupu, Petre Moraru, Cuzin Toma, Avram Birău, Radu Iacoban, Bogdan Talaşman, Ilinca Radu, Zetu Manolache ş.a. Sâmbătă, la Teatrul Mic.
Băieţii de aur
Doi actori se întâlnesc după mult timp pentru un spectacol. O comedie bazată pe relaţia a doi oameni care se plicitisesc reciproc, care îşi crează unul altuia din neatenţie încurcături. După premiera de pe Broadway, această piesă a lui Neil Simon a fost ecranizată cu doi mari comici ai cinematografului American, Walter Matthaw şi Goerge Burn. În montarea bucureştenă, rolurile principale sunt interpretate de Dan Condurache şi Mihai Dinvale, în regia lui Claudiu Goga şi scenografia semnată de Ştefan Caragiu. Duminică, la Teatrul Mic.
Sado Maso Blues Bar
O „radiografie a societăţii româneşti” realizată de tânăra scriitoare Maria Manolescu şi regizată de Gianina Cărbunariu este susţinută scenic de Adrian Anghel, Virgil Aioanei şi Rolando Matsangos. Lipsa oricărei reticenţe determină anunţul: Interzis celor sub 18 ani. Sâmbătă, la Teatrul Foarte Mic.
Nebuna din Chaillot
Actuală şi astăzi prin elementele ei ecologice, economice, comedia lui Giraudoux este o piesă despre dragostea de oameni, despre forţa de a învinge răul prin dragostea faţă de oameni, de animale, de plante. Savoarea ei constă, dincolo de replicile amuzante, în aparenta inversare de roluri. „Nebunia” excentricei contese Aurélie se dovedeşte înţeleaptă şi salvatoare. „Nebuna din Chaillot” este o poveste despre bine şi rău, despre valorile umanităţii şi ambiguităţiile aprecierilor sociale, despre eternul conflict bani-simplitate. Sunt ingredientele care îi asigură perenitatea. În regia semnată de Alice Barb, evoluează Dana Dogaru, Ileana Stana Ionescu, Irina Petrescu, Eugen Racoţi, Romeo Pop, Dan Aştilean, Claudiu Stănescu, Ana Ularu, Crina Semciuc ş.a. Vineri, la Teatrul Metropolis.
Floarea de cactus
„O comedie despre iubire, despre cum trebuie să iubeşti şi despre cum să iubeşti pe cine trebuie. Am dorit să realizez un spectacol fermecător, spumos şi efervescent ca o cupă de şampanie franţuzească, pe care publicul să o bea în fiecare seară împreună cu noi în cinstea Adelei Mărculescu, a minunaţilor ei parteneri de scenă şi a iubirii”, mărturisea regizoarea spectacolului, Alice Barb. Piesa, de Barillet şi Gredy, se bucură de o distribuţie remarcabilă: Adela Mărculescu, Damian Crâşmaru, Cristiana Răduţă Bobic, Theodor Danetti, Ion Adăscăliţei, Rudy Rosenfeld. Sâmbătă, la Teatrul Metropolis.
Baba care ascultă Abba
Spectacolul Theodorei Herghelegiu, cu piesa scriitoarei Catherine Aigner, face parte, după cum declara George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis, din programul dedicat seniorilor. Este povestea a doi bătrâni care trăiesc nostalgia tinereţii, simbolizată de muzica cunoscutei formaţii, care, în opinia unor tineri, pare desuetă. Interpretează: Luminiţa Gheorghiu, Emilia Dobrin, Ion Arcudeanu, Dana Voicu, Gabriel Duţu. Duminică, la Teatrul Metropolis.
Clipe de viaţă
Emil Hossu şi Virgil Ogăşanu în Clipe de viaţă
Premieră oficială la Nottara, astă-seară. Piesei lui William Saroyan, scrisă în 1939, i s-au atribuit Premiul Pulitzer, pe care autorul l-a refuzat, şi Premiul Asociaţiei Criticilor Dramatici din New York. La Bucureşti, ea a fost pusă în scenă prima dată de regizorul Liviu Ciulei cu o garnitură de actori de primă clasă, astăzi toţi dispăruţi: Gina Patrichi, Sandu Sticlaru, Petre Gheorghiu, Fory Etterle, Dumitru Furdui, Ana Negreanu şi Dorin Dron. Actuala montare de la Teatrul Nottara este realizată de Cristian Dumitru şi beneficiază de o distribuţie remarcabilă: Emil Hossu, Virgil Ogăşanu, Sorin Cociş, Viorel Comănici, Crenguţa Hariton, Lucian Ghimişi, Alexandru Mike Gheorghiu, Anca Bejenaru, Rareş Stoica, Ion Siminie, Anda Caropol, Ionuţ Anghel, Mihaela Subţirică. Scenografia este creată de Puiu Antemir, Roxana Colceag a imaginat coregrafia, iar costumele îi aparţin Ancăi Răduţă. Spectacolul este şi un omagiu adus actorului Ion Siminie, care, din 1966, şi-a legat numele de Teatrul „Nottara”, lucrând cu regizori ca Dinu Cernescu, George Rafael, Dan Nasta, Crin Theodorescu, Geo Saizescu, Dan Micu, Lucian Giuchescu, Mircea Cornişteanu, Tudor Mărăscu, Alexandru Dabija, Vlad Massaci, Claudiu Goga… La 80 de ani de viaţă, joacă în această premieră. Duminică, la Sala „Horia Lovinescu”.
True West
La Sam Shepard, iubirea are dimensiunea unui soi de blestem. Este violentă, seacă, îmbolnăveşte, izolează de lume, aduce la suprafaţă frustrări, trezeşte în personaje trăiri inexplicabile. Iubirea este o luptă sângeroasă cu partenerul. Un război prin care doar distrugându-se unul pe celălalt cei doi se pot contopi şi pot deveni o singură fiinţă. Aşa este şi în „True West”. Este povestea unei iubiri deosebit de violente dintre doi fraţi. Depărtarea le oferă protecţie, dar, paradoxal, îi neîmplineşte; apropierea declanşează o explozie de frustrări, amintiri şi sentimente violente de iubire fraternă. Regia, Alexandru Mâzgăreanu. În distribuţie: George Alexandru, Şerban Gomoi, Ion Grosu, Ruxandra Sireteanu. Vineri, la Sala „George Constantin” a Teatrului Nottara.
Regele Cerb
Michele Modesto Casarin propune un spectacol după un text de Carlo Gozzi, care împleteşte tipologiile specifice pentru commedia dell’arte cu scenarii fabuloase, pline de elemente mitice. Actorii dau dovadă de calităţi de mim, cântăreţ, dansator, acrobat, iar decorul este animat de umbre chinezeşti construite cu umor, fantezie şi precizie de Laura Dumitraşcu. Coregrafia, Ioana Macarie. Din distribuţie: Bogdan Angelescu, Dora Iftode, Ana Maria Pâslaru, Sorin Dinculescu, Bogdan Untilă, Diana Croitoru, Valentin Mihalache ş.a. Vineri, la Teatrul Masca.
Una historia de tango
Poveşti eterne cu El şi Ea, dans pasional, care presupune performanţă, doi coregrafi, Doina şi Florin Botiş în rol de interpreţi, refac istoria tangoului, slujindu-se şi de proiecţii şi scenografia Oanei Drăghici. Regia, scenariul şi coregrafia, Ioana Macarie. În distribuţie: Ana Maria Pâslaru, Sorin Dinculescu, Dora Iftode, Andrei Gonczi, Ana Sivu-Daponte ş.a. Sâmbătă, la ora 19.00, la Teatrul Masca.
Umor, amor, fior de dor în Bucureşti
Scenă din Umor, amor
Premiera de duminică a Teatrul Nottara, pe un scenariu şi în regia Dianei Lupescu, cu coregrafia semnată de Roxana Colceag, propune atmosfera perioadei interbelice (cu rădăcini în secolul al XIX-lea şi reverberări postbelice), cu parfumul ei inconfundabil şi, mai ales, puterea ei de seducţie. „Ne îmbrăcăm retro, vintage, apreciem bijuterii retro, ne place muzica retro, dar oare cum am putea să simţim retro? Să iubim retro? Cum poate aprecia un messinger-ist aşteptarea unei scrisori, timp în care mintea poate imagina enorme delicii sau suferinţe… Realitatea e atât de pragmatică! Între mâine şi ieri, azi-ul s-a comprimat şi ratăm clipa. Şi totuşi, ce frumos era cândva!”, mărturiseşte Diana Lupescu. Conducerea muzicală îi aparţine lui Dan Ardelean. În distribuţie: Crenguţa Hariton, Ioana Calotă, Raluca Gheorghiu, Cristina Păun, Roxana Colceag, Gabriel Răuţă, Cristian Nicolaie, Lucian Ghimişi.
Slugă la doi stăpâni
Actorul Mihai Mălaimare, de data aceasta în postură de regizor, declară: „Îmi place textul pentru că este viaţă adevărată care nu are timp de aşteptat, care nu vrea să moralizeze, care se petrece pur şi simplu şi care te doboară dacă nu lupţi, dacă nu vrei cu adevărat să fii învingător”. În spectacolul Teatrului Masca, de vineri, acţiunea piesei este plasată în epoca Flower Power, iar poveştile de dragoste ce se petrec pe scenă sunt jucate de tinerii actori cu o vitalitate debordantă. În distribuţie: Andrei Gonczi, Ana Sivu Daponte, Alina Crăiţa, Ana Turos, Aurel Sandu, Valentin Mihalache ş.a. Duminică, la Teatrul Masca.
„Roşia Montană/ Pe linie fizică şi pe linie politică”
Trei regizori din grupul „dramAcum” – Radu Apostol, Gianina Cărbunariu, Andreea Vălean – lucrează pentru prima dată împreună la acelaşi spectacol. Textul a fost scris în urma unei documentări de 14 zile realizate în Roşia Montană, în Abrud şi în cartierul Recea, din Alba Iulia, la începutul lunii august. Documentarea la faţa locului a fost dublată de o documentare extensivă din media şi alte documente publice. Au participat cei trei regizori, dramaturgul Peca Ştefan, scenograful Andu Dumitrescu şi cei 6 actori aflaţi în distribuţia spectacolului: Csilla Albert, András Buzási, Loránd Farkas, Csongor Köllő, Levente Molnár şi Cristina Toma. Scenele încearcă, prin ficţiune, să surprindă această realitate contradictorie „pe linie fizică şi pe linie politică”, să pună în discuţie aspecte ale controversei Roşia Montană care nu au apărut acum pe scena de teatru. De la aspectele politice, publice până la poveşti ale oamenilor din prezentul şi trecutul Roşiei Montane. Sâmbătă şi duminică, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj.
Festivalul Internaţional al Teatrului de Animaţie
Între 26 noiembrie şi 5 decembrie se desfăşoară, la cele două săli din Piaţa Lahovary ale Teatrului Ţăndărică, cea de a şasea ediţie a acestui festival, sub titlul „Bucurii pentru copii”. Participă cu spectacole de colecţie, teatrele de animaţie din Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Bacău, Cluj, Ploieşti, Târgu-Mureş, artişti păpuşari din Bulgaria, Turcia, Cehia, Israel, Republica Moldova şi Franţa, dar şi trupe independente şi studenţeşti. În program, peste 25 de spectacole, folosind mijloace de expresie diverse ale teatrului de animaţie, dar şi ateliere pentru copii şi pentru profesionişti. Proiecţiile video ale unor spectacole înregistrate, lansările de carte, o expoziţie scenografie şi una de origami întregesc programul festivalului.
