Unde-i lege e tocmeală? Țiganii, aurul și judecătorii

Sute de ducați din aur, de 24 K, confiscați în Vama Cenad, sunt revendicați în instanță de soția unui țigan mort, dar al cărui nume a fost invocat de către adevărații proprietari ai monedelor atunci când au fost cercetați penal de către procurori pentru că i-au introdus ilegal în țară.

Ca să scape de pedeapsă, cărăușii celor peste 800 de monede, cu o valoare de peste 500.000 de euro, le-au spus procurorilor că un alt țigan le-ar fi strecurat comoara în mașină, fără ca ei să știe. La șase ani de la confiscarea monedelor, care-l înfățișează pe Împăratul Franz Josef, al Austriei, judecătorii trebuie să decidă, săptămâna viitoare, dacă îi cred pe rromi, sau aplică legea.

Aur confiscat în Vama Cenad

Un buletin de presă emis de către inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timiș, în data de 17 aprilie 2014, consemna că în punctul de frontieră, cu Ungaria, de la Cenad s-au prezentat doi bărbați, într-un autoturism marca Volkswagen. ”Cu ocazia controlului de frontieră s-a constatat că cei doi sunt cetățeni români, Gumi Mușa , în vârstă de 22 de ani și Ioan Boț, în vârstă de 65 de ani, ambii cu domiciliul pe raza județului Timiș. Polițiștii de frontieră au efectuat un control amănunțit asupra mașinii și bagajelor celor doi bărbați, ocazie cu care au fost descoperite, ascunse sub capota și în bordul autoturismului, 800 de monede dintr-un metal de culoare galbenă, inscripționate Franz Josef, 1915.

Monedele au fost trimise spre expertizare specialiștilor din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor – Direcția Metale și Pietre Prețioase, care au stabilit că piesele sunt autentice și sunt confecționate din aur de 23,6 karate. Față de cele constatate, cei doi bărbați au declarat,inițial, că monedele aparțin unor rude din Austria care i-au rugat să le transporte în România. Cele 800 de monede , în greutate totală de 11,167 kg au fost predate Trezoreriei Statului, în vederea expertizării detaliate, urmând ca în funcție de rezultatul acesteia să fie stabilită încadrarea juridică a faptei”, se preciza în comunicatul de presă difuzat de către polițiștii de frontieră timișeni.

Infractorii au ”scăpat ” elegant

Dosarul cauzei a fost preluat , în anul 2014, de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sînnicolau Mare, iar mai apoi procurorul Adrian Mânzu s-a trezit că structura Centrală DIICOT i-a luat lucrarea pe care, ulterior, a ținut-o trei ani, fără să să facă nimic în ea. Așa că a trimis-o la DNA, dosar nr. 492/D/P/2018 pentru competentă soluționare. DNA, Serviciul Teritorial Timișoara, era prea ocupat să-i protejeze pe posibilii ”penali” liberali și, după mai bine de un an, trimite dosarul spre ”competentă” soluționare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, condus la acea dată de către simpatizanta #rezist, procuroarea Irina Chivu. Aici dosarul stă în nelucrare un an, după care ”șefa” Chivu trimite lucrarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, la data de 29 septembrie 2020. Ce-au pățit cei doi rromi care transportau ilegal, adică fără să declare cele 800 de monede din aur, la trecerea frontierei este ușor de anticipat. Dosarul cărăușilor de aur, de contrabandă, a fost clasat, după ce invinuiții au obținut de la Administrația Vămilor o hârtie în care era scris că monedele din aur, introduse ilegal în România, nu erau accizabile.

Nevasta mortului zice că aurul este al ei

Partea frumoasă a operațiunii abia acum începe. Dacă Boț și Gumi au scăpat de pârnaie, acum vor să-și recupereze și marfa introdusă ilegal în România. Strategia pusă la cale, împreună cu avocați de ”succes”, era să demonstreze, în instanța de judecată, că ei au fost doi cetățeni corecți, doar că un alt membru al etniei lor ”le-a strecurat” aurul în autoturism. La Parchet, ambii au declarat(!) că unul Ioan Cârpaci Bonescu, zis Papi, le-ar fi pus comora în mașină. Ei susțin că s-ar fi oprit într-o parcare de pe o aurostradă, în Austria și, i-ar fi încredințat acestuia cheia mașinii ca să pună în portbagaj niște bagaje pentru a le transporta în Romania, dar fără să specifice cine era destinatarul. Deci, monedele din aur i-ar fi aparținut, chipurile, lui Papi care timp de 5 ani nu le-a revendicat și nici nu a cerut înapoierea lor. Numai că Papi a decedat și, surpriză, soția și moștenitoarea acestuia cere ea în instanță să-i fie înapoiat aurul căci, nu-i așa, i-ar fi aparținut fostului soț. Cauza se află pe rolul Tribunalului Timiș, acolo unde judecătoarele Roateș și Lupșa trebuie să facă dreptate. Urmează să vedem, săptămâna viitoare, cine ia aurul, statul sau traficanții.

Toate cele patru persoane implicate în această operațiune fac parte din Clanul Viscol, care operează pe raza orașului Lugoj și care, prin familia Boț au aprovizionat cu galbeni aduși de peste graniță alte clanuri țigănești de prin județele Iași, Neamț, sau Teleorman. Boț Baia, zisă Băița este considerată în rândul etniei drept ”Regina aurului”. Este de precizat faptul că la 30 de ani de la Revoluția din 1989, pe rolul instanțelor judecătorești sunt, încă, zeci de procese prin care țiganii își tot revendică așa zisul aur confiscat de către regimul comunist. Interesant este că cei care revendică găsesc, încă, în viață, diverși foști ofițeri de Miliție care, culmea, își mai amintesc în detaliu ”exact” cantitățile confiscate de la fiecare familie de țigani în parte și depun mărturie în favoarea acestora în instațele de judecată.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.