Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut azi premierului Dacian Cioloş să explice unde sunt banii din creşterea economică de 6%, probabil cea mai înaltă din Europa. Această solicitare a venit ca urmare a afirmaţiilor pe care şeful Executivului le-a făcut faţă de majorările salariale aprobate de comisiile de buget-finanţe şi de muncă pentru personalul din sănătate. „Trăim într-un paradox pe care domnul Cioloş nu vrea să-l explice: România are anul acesta o creştere economică prognozată de 6% din PIB, probabil cea mai înaltă din Europa. Întrebarea pe care eu o adresez domnului Cioloş este următoarea, pe care o pun toţi românii: unde sunt banii?”, a spus Tăriceanu. Potrivit liderului ALDE, „logica politică elementară este că guvernăm pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii, calitatea vieţii însemnând inclusiv puterea de cumpărare”. „Creşterea economică trebuie să se transfere în creşterea puterii de cumpărare, în salarii, în pensii. Unde este creşterea economică? Văd, din partea Guvernului, numai că se plâng, numai că fac planuri. Văd că imaginează tot felul de analize. Să ştiţi că oamenii s-au săturat de lucrurilea astea. Vor soluţii”, a spus Tăriceanu. Cioloş a spus că măsurile adoptate de Parlament în ultimele luni legate de diferite creşteri salariale însumează peste 9 miliarde de lei, adică peste 1% din PIB, un impact bugetar care poate duce fie la creşterea deficitului, fie la reducerea investiţiilor.
La întrebarea lui Tăriceanu se poate răspunde simplu, urmărind execuţia bugetară. Conform documentului, pe care Cotidianul.ro îl prezintă mai jos, se desprind următoarele:
– Cheltuielile cu salariile din aparatul bugetar (medici, profesori, militari, funcţionari etc) reprezintă 24,5% total. Adică un plus de 3,6 miliarde de lei peste 2015.
– 15,7% din cheltuieli merg pe achiziţia de bunuri şi servicii, o scădere cu 1,3% faţă de anul trecut. De multe ori acest capitol a făcut obiectul unor critici virulente legate de îndestularea diferitelor clientele de partid prin acordarea de contracte la preţuri umflate, licitaţii trucate sau prin alte mijloace.
– 5% din buget acoperă plata dobânzilor pentru diversele împrumuturi pe care România le-a contractat (inclusiv pentru acoperirea deficitului generat inclusiv de creşteri salariale, pensii, ajutoare, pomeni electorale)
– 2,6% sunt subvenţii de tot felul
– 36,8% din veniturile bugetare se duc la pensii, alocaţii sociale, ajutoare. Acestea sunt mai mari cu 7,7% în 2016 decât în 2015, adică 4,35 miliarde de lei (o sumă aproape echivalentă cu cea pe care statul va trebui să o plătească personalului din sănătate ca urmare a deciziilor comisiilor mai sus citate)
– 5,7% din venituri merg la investiţii. Acestea apar în execuţia bugetară cu o creştere de 26,8% faţă de 2015 însă pentru anul viitor este posibil ca volumul să fie mai mic pentru menţinerea României în deficitul maxim acceptat în UE, de 3%. Pentru anul acesta este prevăzut un deficit de 2,8%.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.