Ungaria plânge după gazul românesc din Marea Neagră

Ministrul ungar de Externe și al Comerțului Exterior, Péter Szijjártó, susține că în problema extragerii zăcămintelor offshore din Marea Neagră, perimetrul controlat de România, până acum Ungaria a fost lăsată de izbelişte de o companie americană şi una austriacă, după ce contractul de achiziţie pentru trei miliarde de metri cubi de gaze se afla deja în vigoare, însă proiectul a fost oprit în cele din urmă. Companiile acuzate sunt OMV și ExxonMobil. OMV Petrom, aflată în proprietatea austriecilor, și ExxonMobil au format până de curând un parteneriat de explorare și exploatare a zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, unde s-au descoperit resurse cuprinse între 40 și 80 miliarde de metri cubi de gaze. ExxonMobil s-a retras din afacere, iar în locul americanilor a venit compania de stat Romgaz. În Marea Neagră românească sapă și americanii de la The Carlyle, care prin Black Sea Oil & Gas SA (BSOG) au și început să extragă primele cantități de gaze în acest an.

Dorința Ungariei de acces la resursele Mării Negre românești este mai veche, înainte ca primele cantități să fie extrase. De exemplu, în vara anului 2018, șeful rețelei ungare de transport de gaz (FGSZ), Kristóf Terhes, cerea autorităților române să adopte legea exploatărilor offshore și să livreze Budapestei cantitatea dorită de această țară de 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Ulterior, Szijjártó mergea chiar mai departe, spunând: „România ar periclita prin amânările ei securitatea energetică din regiune”. Partea română a respins indignată aceste acuzații iar unii politicieni și experți au reproșat Budapestei că nu și-ar respecta obligațiile asumate în proiectul construirii conductei BRUA, confom Deutsche Welle. Drept urmare, guvernul Orban de la Budapesta a decis să nu mai construiască o conductă care ar urma să conecteze proiectul BRUA cu nodul energetic austriac Baumgarten. Conexiunile existente deja via Slovacia ar fi suficiente pentru a transporta gazul mai departe, a fost argumentul Budapestei. Pentru a transporta gazul din Marea Neagră în țările europene, a fost planificată construirea unei conducte, în cadrul proiectului numit BRUA, de la inițialele țărilor Bulgaria, România, Ungaria și Austria. BRUA ar fi trebuit să înceapă să funcționeze din 2019.

Acum trei ani, Ungaria făcea presiuni asupra României ca să înceapă exploatarea de gaze naturale în Marea Neagră. Szijjártó a spus la un eveninemt în SUA că sunt patru state care ar putea scăpa Europa de dependenţa de gazul rusesc, iar printre ele se numără şi România. ”Vă pot spune că sunt patru aliați de care depinde dacă putem sau nu să ne diversificăm resursele energetice. Patru aliați: Statele Unite, România, Croația și Austria. De ce? Pentru că în România este un depozit imens de gaz în mare pentru care Exxon din SUA și OMV din Austria au dreptul de exploatare. Au luat o decizie finală în ce privește investiția în infrastructură? Nu. Noi avem infrastructura necesară? Da. Ceea ce lipsește este o decizie americano-austriacă pentru a exploata aceste gaze și care mai apoi să fie exportate în Ungaria. Bineînțeles, cele două companii, americană și austriacă, nu sunt mulțumite de legislația românească, se plâng întotdeauna de acest lucru”, a spus Szijjártó.

Conform hirado.hu, până acum, deciziile de la Bruxelles au cauzat doar daune în domeniul securităţii energetice a Europei, în schimb, măsurile guvernului maghiar funcţionează, aprovizionarea Ungariei fiind în continuare asigurată, a anunţat Szijjártó, miercuri, la Praga. După şedinţa miniştrilor energiei din Uniunea Europeană, şeful diplomaţiei ungare a declarat că în cadrul şedinţei nu a fost luată vreo decizie concretă, însă este mai bine aşa, pentru că introducerea unei plafonări a preţurilor gazelor ar pune în pericol aprovizionarea cu energie a continentului, totodată ar duce şi la creşterea preţurilor.

Ungaria nu va susţine sub nicio formă o astfel de propunere, şi nu este singura ţară care protestează împotriva unor astfel de măsuri, a declarat Szijjártó. “Se vede clar că cei de la Comisia Europeană încă mai insistă, dar până acum nu au reuşit să facă progrese în această privinţă”, a spus ministrul.

Péter Szijjártó a subliniat că guvernul maghiar este de partea diversificării, dar prin asta nu înţelege excluderea energiei ruseşti, ci atragerea a cât mai multor surse, de exemplu, prin creşterea cantităţii de gaze din Azerbaidjan şi extinderea capacităţii conductei de la Marea Adriatică.

În loc de “propuneri politizate, pline de ideologii” ar trebui construite cât mai multe conducte şi terminale GNL, ar trebui dezvoltată infrastructura, pentru că aceasta este adevărata soluţie”, a subliniat ministrul de externe, adăugând că Ungaria “şi-a făcut toate temele”.

Szijjártó a subliniat că Ungaria nu susţine, sub nicio formă, înlăturarea sau reducerea competenţelor naţionale în domeniul politicilor energetice, aşadar nu susţine achiziţionarea sau stocarea comună obligatorie; aceste lucruri pot funcţiona doar pe bază voluntară, astfel încât fiecare stat membru şi companie să poată decide dacă se alătură sau nu.

“Deciziile pe care le-am luat în cadrul competenţelor noastre naţionale au asigurat aprovizionarea cu energie a Ungariei, în timp ce Bruxelles-ul ne-a creat, până acum, numai probleme în ceea ce priveşte securitatea energetică”, a declarat Szijjártó.

Aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei este asigurată, cantitatea stocată acoperă 48,2% din consumul anual, în timp ce media UE este de numai 26,9%, iar Turkish Stream este singura conductă prin care transportul între Est şi Vest încă se mai desfăşoară fără întreruperi, a spus ministrul ungar de externe. Acesta este motivul pentru care guvernul maghiar acordă o atenţie deosebită asigurării funcţionării Turkish Stream, din punct de vedere fizic şi juridic, deoarece este un interes fundamental de securitate naţională, a subliniat politicianul maghiar. Gazoductul Turkish Stream leagă Rusia de Turcia prin Marea Neagră, iar pe lângă Turcia prin acest gazoduct sunt aprovizionate cu gaze şi alte ţări europene. Practic, oficialul de la Budapesta a făcut apologia gazului rusesc, în condițiile în care Europa vrea să se debaraseze de acesta.

Potrivit ministrului, situaţia actuală este “prima criză energetică globală din istoria lumii”, care nu are cauze pe termen scurt, ci motive geopolitice structurale, de securitate, motiv pentru care şi soluţiile trebuie căutate pe termen lung.

Szijjártó a mai menţionat: cantitatea de gaze stocată până acum în Europa este suficientă pentru aproximativ trei luni, ceea ce înseamnă o situaţie vulnerabilă. Rata de încărcare a depozitelor va scădea semnificativ până la sfârşitul sezonului de încălzire, iar marea întrebare este cum va fi posibilă reumplerea lor până la iarna viitoare, fără gaze ruseşti, a specificat ministrul.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.