Generalul britanic în retragere Richard Shirreff, militar care a luptat în Irak, Irlanda de Nord şi Balcani, arată într-un interviu pentru Deutsche Welle, în prima zi a Summitului NATO de la Varşovia, că NATO nu a acţionat suficient pentru a descuraja Rusia.
Generalul britanic este autorul volumului “2017, război cu Rusia”, în care descrie scenariul unui posibil conflict deschis între Rusia şi NATO.
Sugeraţi că Rusia ar putea invada ţările baltice. De ce credeţi că se va întâmpla asta?
Este vorba de ficţiune. Este un semnal de deşteptare pentru NATO, pentru Vest. Dacă nu luăm act de dinamica pe care preşedintele Putin a început-o prin invazia Crimeii, a estului Ucrainei şi de multele semnale pe care le-a transmis, am putea ajunge la o astfel de catastrofă.
Ce are de gând Rusia? Vrea Putin un război cu Vestul?
Cred că Putin vrea ca Rusia să fie tratată ca o mare putere. Cred că Putin vrea să se asigure că are ceea ce am putea numi dominaţie în vecinătatea imediată. Nu cred că doreşte un război cu Vestul. Dar nu asta este problema. Ce am văzut la Putin este că este oportunistul suprem. A folosit forţa pentru a modifica graniţele Europei. Şi trebuie să acordăm importanţă mare apărării şi descurajării, pentru a ne asigura că nimeni nu va face erori de calcul.
La Summitul de la Varşovia se aşteaptă ca NATO să-şi întărească flancul estic trimiţând patru batalioane în Polonia şi statele baltice. E un semn că NATO s-a trezit?
NATO se trezeşte, dar uriaşului îi ia timp să iasă din hibernare. Este un început pentru pre-poziţionarea în ţările baltice şi estul Poloniei. Dar este doar un început – trebuie să ne asigurăm că acestea sunt forţe credibile. Patru batalioane separate fără o structura mai cuprinzătoare, fără sprijin de luptă, comandă şi control, care ar transforma patru batalioane într-o forţă de luptă credibilă nu vor fi văzute decât ca o mişcare politică. Asta e îngrijorarea mea.
Deci credeţi că ar trebui să mai urmeze ceva şi că patru batalioane nu sunt suficiente?
Nu cred că patru batalioane sunt de ajuns. Cred că trebuie sa avem cel puţin o brigadă. Aceste patru batalioane ar putea fi unite, probabil sub forma unei brigăzi. Însă trebuie să fie o brigadă bine constituită, aptă de luptă.
Trimiţând trupe în Europa de Est, NATO acţionează la limită, încercând să respecte formal Actul Fondator NATO-Rusia. Ar trebui NATO să continue să facă asta?
Actul Fondator arată că NATO nu trebuie să desfăşoare “forţe semnificative” în ţările baltice. Un batalion în fiecare dintre aceste ţări nu înseamnă “forţe semnificative”, este mai degrabă ceva insignifiant. Vorbind despre riscul ca NATO să rupă acordul acesta, aş spune că domnul Putin a rupt deja alte acorduri. De exemplu Memorandumul de la Budapesta din 1994, care garanta suveranitatea Ucrainei; acesta a fost cu adevărat rupt. Deci NATO trebuie să demonstreze voinţă, determinare şi robusteţe. Acesta este începutul.
Rusia a semnalat recent că avioanele sale ar putea să zboare peste Marea Baltică doar cu transponderele pornite. Asistăm doar la o dezescaladare din partea Rusiei?
Sunt veşti bune. Dar nu aş recomanda ca NATO să nu mai facă demonstraţii de forţă. Sperăm că se va ajunge la dezescaladare. Scopul descurajării este tocmai dezescaladarea.
Criza actuală a izbucnit odată cu invadarea Crimeii şi a Ucrainei. NATO ar trebui să livreze arme Ucrainei?
Ucraina nu este apărată de Articolul 5 al Tratatului de la Washington, pentru că nu e membră NATO. Sprijinul NATO pentru Ucraina este o chestiune ce ţine de relaţiile bilaterale ale statelor membre. NATO trebuie să acţioneze concertat. Pericolul este că, dacă unele tari votează pentru sprijinul pentru Ucraina şi altele împotrivă, NATO va fi văzut ca fracturat sau ineficient.
Ucraina bate la porţile NATO de ani de zile. După ce s-a întâmplat în Crimeea, mai este realistă o aderare a Ucrainei la NATO?
Nu, nu cred că este realistă deloc. În primul rând, din punct de vedere politic, a adera la NATO când părţi din ţară sunt ocupate de trupe ruse ar putea duce uşor la război. Al doilea punct ţine de Articolul 5 al NATO – apărarea colectivă. În termeni militari, aderarea Ucrainei este o provocare militară. Trebuie să fim realişti. Nu cred că este realist să vorbim despre cum Ucraina va deveni membră NATO.
Deci Ucraina trebuie să rămână singură în faţa Rusiei?
Într-o lume ideală, Ucraina ar putea fi văzută ca Finlanda în timpul Războiului Rece, capabilă să se uite şi către Est, şi către Vest. Ucraina are nevoie de sprijinul Vestului. Acest sprijin trebuie să dovedeasca care sunt beneficiile Vestului mai degrabă decât dezavantajele Vestului.
Aţi sugera Kievului să rămână neutru?
Realitatea este că s-au întâmplat prea multe pentru ca Kievul să mai poată rămâne neutru. Ţine de decizia lor. Însă având în vedere atacurile separatiştilor în estul Ucrainei, este greu ca Ucraina să acţioneze neutru. Va continua să aibă nevoie de sprijin din Vest, dar nu sub formă sprijinului NATO, ci doar pe baze bilaterale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.