USR acuză PSD și PNL că vor să țină declarațiile de avere la secret

Inițiativa legislativă a fost depusă în octombrie 2025, după decizia din mai a Curții Constituționale care a blocat publicarea declarațiilor de avere în forma existentă. Potrivit USR, proiectul urmărește să păstreze accesul public la aceste documente, cu respectarea dreptului la viață privată.

Concret, propunerea prevede publicarea declarațiilor de avere cu anonimizarea datelor personale ale membrilor de familie și a adreselor exacte ale bunurilor imobile, urmând să fie menționate doar județul sau țara în care acestea se află.

Deputatul USR Cristian Brian, co-inițiator al proiectului, a declarat că formațiunea sa a fost „singurul partid care s-a mobilizat rapid” pentru a propune o soluție legislativă după decizia CCR din mai.

„În lipsa acestor modificări, din iunie, nu vom mai putea vedea declarațiile de avere ale demnitarilor și vom pierde un instrument esențial de luptă împotriva corupției și averilor nejustificate. Știu că unii și-ar dori asta, dar atât cât ține de noi, nu vom permite acest lucru!”, a afirmat Cristian Brian.

Proiectul a fost depus inițial la Senat și a fost ținut la sertar, ca mai apoi să fie depus la Camera Deputaților în calitate de primă cameră sesizată. Consiliul Legislativ condus de Florin Iordache a avizat negativ propunerea legislativă a celor de la USR.

Reamintim că pe 29 mai, CCR a decis că declarațiile de avere și interese ale demnitarilor nu vor mai fi publicate și nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților și copiilor.

CITEȘTE ȘI: CCR a publicat motivarea deciziei privind declaraţiile de avere

Ce prevede proiectul USR

Proiectul de lege depus de 42 de senatori și deputați USR prevede modificarea textelor de lege declarate neconstituționale de CCR și înlocuite cu urmatoarele:

„Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului”.

„Asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea numelui și prenumelui soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, adresei imobilelor declarate, cu excepția județului și a țării unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe”.

„Așadar, am considerat că anonimizarea numelui soțului/soției și al copiilor, precum și adresa imobilelor deținute, cu excepția județului (dacă e cazul) și țării în care acestea se regăsesc, reprezintă garanții suficiente de asigurare a dreptului la viață privată, pe de-o parte, dar în același timp permit și transparența averilor persoanelor vizate, principiu necontestat de către Curtea Constituțională, care subliniază necesitatea ca Parlamentul să identifice soluțiile legislative adecvate care să permită cunoașterea averii soțului/soției sau copiilor declarantului”, se arată în expunerea de motive.