Vaccin anti-dezinformare: plan pentru presă în era pandemiei

Organizația Mondială a Sănătății a tras un semnal de alarmă mai puțin obișnuit – în lume începe să se răspândească ”infodemia”, informațiile false despre coronavirus. Pe lânga aceasta, avem o bătălie globală între mai multe linii de discurs despre criza actuală, cauzele ei, consecințele ei, despre vaccin, despre tratament.

Împotriva infodemiei există însă vaccin – se numește jurnalism independent de calitate. Numai că, la fel ca orice tratament, acesta trebuie să respecte un protocol și costă. Prezentăm mai jos propunerile mai multor eurodeputați și ale German Marshall Fund pentru ”vaccinarea” antidezinformare și pentru ”protocolul” împotriva dezinformării, rămânând ca cititorii să judece viabilitatea acestor măsuri și dacă ”tratamentul” ar putea sau nu să fie mai rău decât ”boala”.

O scrisoare deschisă adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, abordează problema costurilor jurnalismului în această perioadă.

Igienă, încredere și jurnalism: Un plan pentru media în era coronavirusului

”În afară de canalele publice, transmisiunea de știri este o activitate realizată pe bani puțini: jurnaliștii fac o treabă uimitoare, dar își riscă atât sănătatea, cât și locul de muncă”, se arata în scrisoarea publicată de Euractiv și semnată de mai mulți eurodeputati europeni, foști europarlamentari și mai multi experți mass-media.

”Nu luați sectorul mass-media de-a gata”, o avertizează semnatarii pe președinta CE. ”Infodemia legată de coronavirus a lovit într-un moment in care presa suferea de mai bine de un deceniu. ”Sectorul mass-media era deja fragil, din cauza schimbărilor tehnologice și migrării unei mari părți a publicității către platformele americane. Cum intrăm într-o recesiune, majoritatea banilor din publicitate sunt în așteptare. Și cum oamenii nu se pot întâlni, presa își pierde acum și cea mai profitabilă linie de business: organizarea de evenimente”.

”Dacă mass-media independente dispar, știrile false și dezinformarea nu vor mai fi contracarate, făcând din criza coronavirusului o „infodemie”. Pentru a evita acest lucru, politicienii trebuie să se gândească la cine plătește acoperirea. Pentru a ajuta mass-media să supraviețuiască și să se adapteze, sunt necesare strategii pentru acest sector, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat. UE nu poate face singură acest lucru – statele membre și organizațiile filantropice au un rol esențial, Uniunea pregătește un cadru de politici mai bun și ar trebui să conducă prin puterea exemplului”.

Multe activități economice s-au oprit total, însă este obligatoriu ca presa să meargă mai departe în aceste momente. Iar costurile legate de acest efort, precum și de refacerea calității jurnalismului sunt mici raportate la bugetul UE. Sunt mai mici decât veniturile din taxa (acum în jurul sumei de 5 miliarde de euro pe an) aplicată platformelor americane, cele care au ”furat” sursa de venit din publicitate.

Măsuri necesare acum pentru presă

Scrisoarea deschisă adresată șefei CE arata că UE are două planuri de acțiune deja prevăzute: unul pentru democrație, unul pentru media. Acest din urma plan ”nu figurează în programul de lucru al Comisiei pe care l-ați prezentat, doamnă președinte, pentru 2020. Apoi, strategia digitală îndrumată de vicepreședintele executiv Margrethe Vestager l-a menționat, pe bună dreptate. Dar, ulterior, noua strategie industrială a UE, a comisarului Breton, a uitat-o din nou, deși este clar o strategie sectorială”, arată scrisoarea deschisă.

”Doamnă președinte von der Leyen, aveți o criză mult mai amplă de gestionat, trebuie să vă implicați în acest domeniu? Nu direct – în ciuda faptului că sunteți responsabilă de comunicarea UE – dacă acum comisarii dvs. converg mult mai rapid. În baza angajamentelor inițiale, trebuie doar să le puneți doar două întrebări: „unde este planul nostru de acțiune media?” Și „cine este responsabil”?”, arată scrisoarea.

Acțiuni pe termen scurt pentru media

Educație în domeniul mass-media: ”Pe lângă proiecte mai mici de educație, finanțarea unor vouchere gratuite pentru elevi și studenți pentru achiziționarea unor abonamente la instituții de presă”, arata scrisoarea deschisa.

Rambursarea costurilor cu asigurările sociale ale jurnaliștilor de bună credință (nu doar amânarea plăților): ”Sigur, asta ține de statele membre și de partenerii sociali, dar UE poate încuraja acest lucru. De asemenea, s-ar putea relaxa unele reguli, în special pentru freelanceri”.

Recomandarea unor fonduri media pentru a sprijini producția de știri de calitate și pentru a combate dezinformarea: Și înființate acolo unde nu există încă. Ajutoarele pentru presă din Franța, de exemplu, se folosesc de criterii obiective și respectă independența mass-media.

Aveți încredere în companiile de media pentru organizarea de evenimente: Există  tendința foarte utilă de a consulta publicul in extenso, online, dar și la evenimentele fizice. Firmele de media sunt buni organizatori, iar jurnaliștii sunt moderatori independenți: ar trebui să fie o parte sistematică a „casetei de instrumente” pentru achiziții.

 Oferiți speranță pentru mai târziu: inovația. Scopul nu este să transformăm media într-un sector subvenționat, ci să ne întoarcem la modernizarea acestuia, pentru sustenabilitate. Alocarea pentru mass-media ar putea fi mai mare în viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM).

Consolidarea capitalului mass-media: Investițiile din partea InvestEU și a investitorilor privați „social responsabili” ar trebui sporite.

Strategia pe termen mediu pentru media: amânările fiscale și împrumuturile nu sunt suficiente

”Reechilibrarea ecosistemului format de platformelor/publicitate/mass-media a fost practic ignorată în Strategia digitală a UE. Are unele legături orizontale precum Digital Services Act și, probabil, unele prevederi se aplică și jurnalismului”, se arată în scrisoarea deschisă. ”Oficialii UE sunt mândri de proiectul de cadru temporar care permite ajutoare de stat pentru susținerea economiei în timpul crizei de sănătate, iar acest cadru se aplică și mass-media în egală măsură. Dar, în cazul sectorului media, amânările fiscale și împrumuturile nu sunt suficiente, amânând doar problemele financiare.Doamnă președinte von der Leyen: acordarea unui ajutor direct este în regulă, încurajarea celorlalți este bună, dar conducerea prin exemplu ar fi și mai bună…”.

Platformele online trebuie să susțină presa tradițională

Aceeași problema a costurilor unui jurnalism independent de calitate este abordată de German Marshall Fund. Finanțarea jurnalismului este primul din cei cinci pași luați în considerare de GMF pentru combaterea ”infodemiei”.

GMF cere crearea unui fond pentru jurnalismul local, căci presa locală ”a fost decimată, pierzându-și veniturile în favoarea platformelor internet. Aceste platforme ar trebui să ofere o parte mică din câștigurile lor pentru a susține presa la nivel local”.

GMF propune ca aceste fonduri să fie împărțite publicațiilor de către un organism independent, precum Corporation for Public Broadcasting, corporație privată nonprofit din SUA. Criteriile pentru primirea acestor subsidii vor trebui să ia în calcul trasnparența publicațiilor, verificarea informațiilor publicate.

Un ”protocol” media împotriva infodemiei

1. German Marshall Fund cere ca platforme gigant precum Facebook/Instagram, Google/Youtube, Twitter să elaboreze împreună cu autoritățile publice un cod de conduită pentru combaterea dezinformării, pentru că regulile corporatiste impuse până acum de fiecare companie nu au reușit să faca asta.

Codul de conduită ar trebui să prevadă folosirea doar a informațiilor verificate și bazate pe expertiza unor organizații precum OMS sau agențiile de sănătate naționale. Codul trebuie să conțină modalități de atragere a atenției cititorilor către informații verificate, nu către teorii ale conspirației.

2. Platformele internet trebuie să folosească metode de atragere a atenției utilizatorilor către informația verificată și către sursele de informații care respectă standardele jurnalistice.

Pentru a fi considerata o știre, orice informație trebuie să specifice sursa. Publicațiile trebuie să-și specifice sursele de finanțare, cine deține controlul editorial și trebuie să verifice informațiile și să ofere transparență. Platformele ar trebui să promoveze informațiile oferite de asemenea publicații.

Algoritmii: Platformele trebuie să-și divulge modul în care operează algoritmul lor, cum sunt prioritizate informațiile, cum sunt recomandate utilizatorului, cum sunt verificate.

Platformele trebuie să răspundă pentru publicarea de informații false virale.

5. ”Banii întunecați” trebuie să iasa la suprafață, platformele trebuie obligate să-și prezinte finanțarea din partea corporațiilor, asociatilor si indivizilor, pe care până acum nu erau obligate să o divulge.

Congresul SUA trebuie să adopte o lege care să supună publicitatea politică pe platformele online acelorași reguli de transparență precum cele existente în presa tradițională. Si informatiile din aceste reclame politice trebui verificate.