Varujan Vosganian, despre moştenirea dezastruoasă a guvernării pediste

„Uniunea Europeana ofera dovada ca mostenirea cea dezastruoasa a guvernarii pediste nu e de natura liberala, ci de natura genetica”

Faptul ca ideile lansate pe acest blog sunt reluate rapid in dezbaterea publica este, pentru noi, participantii clubului acestuia, un semn de bucurie. Nu mergem pana intr-acolo incat sa credem ca tocmai lectura comentariilor noastre inspira gesturile sau cuvintele altora, dar faptul ca atitudinile noastre sunt confirmate in acest fel ne da imboldul de a continua.

Acum cateva zile vorbeam, din nou, despre necesitatea informatizarii sistemului fiscal drept principala sursa a cresterii veniturilor bugetare si a ameliorarii comunicarii dintre stat si contribuabil. Nu mai devreme decat ieri, la Palatul Cotroceni a avut loc o intalnire intre presedinte, prim-ministru si ministrii sectoarelor economice pe tema sistemelor informatice. Iata ce spunea presedintele, cu acest prilej: „Avem funcţionari care au sabotat de ani de zile implementarea sistemelor informatice, pentru că ei cred că numai cu hârtia şi creionul pus după ureche şi cu o faţă acră pot sta şi ei trebuie să stea la contactul cu cetăţeanul. Informatizarea şi deschiderea informatizării către public, către firme, accesul la informaţie al cetăţeanului şi al firmelor este fundamental în modernizarea statului”. De ce, insa, Guvernul a stopat programul de informatizare a sistemului fiscal pe care l-am demarat in 2008, asta nu ne spun nici presedintele si nici primul-ministru. E mai comod sa dai vina pe functionarii cu fata acra, care, probabil, pe deasupra, au si salarii nesimtite, vor avea pensii nesimtite si iau stimulente nesimtite.

Al doilea comentariu se refera la indemnul meu de a ne intoarce cu fata catre mediul de afaceri, de a stimula capacitatea de absorbtie a pietei si productia privata. Iata ce spune, in aceasta privinta, Mircea Cartarescu, azi de dimineata, in Evenimentul zilei:

„Ne-am scufundat din nou în sărăcie, ne-am întors în anii ’90, după ce câţiva ani am crezut că va fi mai bine. Nu ştiu ce s-a făcut bine şi ce s-a făcut rău în guvernarea Tăriceanu, dacă a crescut economia sau doar s-au mâncat economiile statului. Nu mai sunt sigur de nimic. Dar ştiu că aproape fiecare dintre noi am respirat puţin mai uşor cam între 2007 şi 2009, după care speranţele noastre s-au ruinat iarăşi. Naiba ştie, poate că guvernul Boc face ce trebuie făcut, pe când guvernul Tăriceanu a făcut prostii. Dar omul de rând (şi, când e vorba de buzunar, toţi suntem oameni de rând) vede că sub Tăriceanu a trăit mai bine şi sub Boc trăieşte prost şi din ce în ce mai prost. Ce am câştigat, deci, într-o parte, prin economii, pierdem prin frânare economică. Suntem asemenea lui Hagi Tudose, care-şi tăia din fundul anteriului ca să-şi peticească pieptul şi mânecile. Aici liberalii au dreptate, aş vrea s-o recunoască şi Boc, şi preşedintele Băsescu. Sigur, poate soluţia urgentă a fost limitarea cheltuielilor bugetare, dar foarte rapid politica bugetară trebuie să basculeze către încurajarea economiei, căci austeritatea pe termen lung ucide. „

Faptul ca Mircea Cartarescu isi schimba, odata cu trecerea timpului, pozitia atat fata de guvernarea liberala cat si fata de cea pedista, este salutar. As vrea sa raspund, totusi, la aceasta indoiala a lui Cartarescu privind felul in care au fost „mancate” in timpul guvernarii liberale economiile statului.

Iata cum stateau, in 2009, tarile Uniunii Europene, in ce priveste datoria publica (% PIB): Marea Britanie – 68,2%; Irlanda – 65,5%; Portugalia – 76,1%; Spania 53,2%; Franta -78,1%; Belgia 96,2%; Olanda – 60,8%; Germania – 73,4%; Italia – 116%; Grecia – 115,1%; Suedia 41,4%; Finlanda – 43,8%; Polonia – 50,9%; Austria – 67,5%; Ungaria – 78,4%. Media Uniunii Europene era de 55%.

Sa vedem acum ce mostenire a lasat Guvernul liberal aliantei PD – PSD in 2009. Ne vom raporta la metodologia UE, aceeasi in baza carora au fost calculate si datoriile publice ale celorlalte state. Ei bine, in anul 2008, datoria publica a Romaniei era de – tineti-va bine – 13,3% din PIB! Datoria publica externa era de sub 6% din PIB!

Datoria publica totala a coborat de la 18,8% din PIB, cat era in 2004, cu 5,5%, asta aviz socialistilor care acuza guvernarile de dreapta. In 2008 eram cam la egalitate cu Luxemburg si Bulgaria, numai Estonia avea o datorie publica mai mica.

Ceea ce a urmat stiti si dumneavoastra. Potrivit metodologiei europene, datoria publica a urcat cu aproape 10% in 2009, la 24% si ea va depasi, probabil, 30% in 2010.

Asadar, domnule Cartarescu si dragi romani, aceasta este dovada de netagaduit ca Guvernarea liberala nu a lasat dezastru si nu a risipit banii prin cazinouri. Faptul ca in perioada 2005 – 2008 datoria publica a avut o medie de 13,5% (deci anul 2008 nu a „explodat”, ci a fost usor sub media celor patru ani) fata de 23,2% in timpul guvernului PSD si 22,7% din PIB in timpul mandatului de un an al lui Isarescu, este elocvent.

Se dovedeste, astfel, ca am avut dreptate si in legatura cu deficitul din 2008. El este in mare masura un deficit contabil, nu rezultat al cheltuielilor peste posibilitati ( reamintesc, 1 miliard de euro au fost actiunile la Fondul Proprietatea si 1 miliard de euro excedentele primariilor din anii precedenti, utilizati in 2008 la investitii). Daca am fi cheltuit, peste posibilitati, 5,2% din PIB, acest lucru s-ar fi reflectat in datoria publica si, precum vedeti, nu este asa. In timp ce guvernarea PD a adaugat numai in 2009 peste 10% din PIB, adica vreo 12 miliarde de euro!

Nu stiu daca Mircea Cartarescu va citi aceste randuri Dar dumneavoastra, care o faceti, vorba conspiratorilor de pretutindeni, cititi si dati mai departe!

http://vosganian.ro

Recomanda

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.