Vești de la BNR care ne privesc

Conducerea BNR a decis să păstreze dobânda cheie la 6,50% pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu, având în vedere incertitudinile economice și riscurile geopolitice crescute. Deși inflația a scăzut ușor în ultimele luni, aceasta rămâne deasupra țintei, iar factorii precum seceta severă, creșterea prețurilor alimentelor și energiei, precum și evoluțiile externe continuă să influențeze negativ perspectivele economice.

Decizia de azi a BNR s-a bazat pe evaluările și datele disponibile, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate. Conform Băncii Centrale există nouă vești bune și zece mai puțin pune în ce privește situația financiară și economică a țării.

Vești bune

1. Inflația în scădere – Deși încetinită, inflația a continuat să se reducă în 2024. Rata anuală a scăzut la 9,4% în septembrie, marcând o îmbunătățire în raport cu începutul anului, pe fondul ajustărilor prețurilor la energie și produse agroalimentare.

2. Stabilitatea leului față de euro – În ciuda presiunilor economice și geopolitice, leul a reușit să mențină o stabilitate relativă față de euro. Această constanță oferă o oarecare siguranță în fața riscurilor valutare pentru companii și consumatori.

3. Avans în creditarea firmelor – Creditele pentru sectorul companiilor private au cunoscut o dinamică pozitivă, evidențiind o cerere susținută pentru investiții și o încredere moderată în dezvoltarea afacerilor.

4. Perspective pozitive în atragerea fondurilor europene – Programele Next Generation EU continuă să sprijine redresarea economică, oferind resurse pentru proiecte de infrastructură, digitalizare și tranziție ecologică, esențiale pentru o economie sustenabilă.

5. Rata inflației de bază în scădere – Indicatorul inflației de bază CORE2 ajustat a scăzut la 12% în trimestrul III, o îmbunătățire în comparație cu trimestrele anterioare, ceea ce ar putea indica o stabilizare treptată a prețurilor.

6. Investițiile străine directe în creștere – România a beneficiat de o creștere a investițiilor străine directe în prima parte a anului, consolidând sectoarele economice cheie și contribuind la crearea de locuri de muncă.

7. Menținerea consumului privat – Consumul privat s-a dovedit rezilient, susținut de creșterea veniturilor și de o rată redusă a economisirii, oferind un suport important pentru activitatea economică internă.

8. Scăderea stocurilor de credite neperformante – Îmbunătățirea solvabilității sectorului bancar și măsurile de sprijin economic au contribuit la reducerea ratei creditelor neperformante.

9. Scăderea riscului sistemic bancar – Sectorul bancar din România se află într-o poziție solidă, cu indicatori financiari puternici și o reglementare mai strictă. Această stabilitate este esențială pentru a contracara șocurile externe și a susține creșterea creditării.

Vești mai puțin bune

1. Scăderea lentă a inflației – Ritmul de scădere a inflației a fost mai lent decât în trimestrele anterioare și sub așteptări. Costurile în creștere la alimente și energie au continuat să pună presiune pe inflație.

2. Creștere economică modestă – În trimestrul II, PIB-ul României a crescut cu doar 0,3% față de trimestrul anterior, marcând o încetinire. Formarea de capital fix a încetinit, iar exportul net a contribuit negativ la creșterea economică.

3. Deficitul comercial și de cont curent în creștere – Balanța comercială și de cont curent au înregistrat creșteri ale deficitelor, semnalând o accentuare a dezechilibrului între exporturi și importuri.

4. Piața muncii sub presiune – Piața muncii arată semne de încetinire, cu o creștere modestă a numărului de salariați și o rată a șomajului BIM care a ajuns la 5,5% în trimestrul III. Totodată, intențiile de angajare pe termen scurt au scăzut.

5. Riscuri geopolitice și instabilități internaționale – Conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, alături de incertitudinea economică globală, amenință stabilitatea economică și sporesc incertitudinile pentru economia românească.

6. Piața energiei și prețurile alimentelor vulnerabile – Dependența de importurile de energie și impactul secetei severe din 2024 creează o volatilitate mare pe piața energiei și a alimentelor, crescând presiunile inflaționiste.

7. Posibile măsuri fiscale în 2025 – Implementarea unor politici de consolidare bugetară ar putea afecta consumul și creșterea economică. Incertitudinea cu privire la măsurile fiscale generează îngrijorare pentru mediul de afaceri și populație.

8. Deprecierea leului față de dolar – Leul a continuat să se deprecieze față de dolarul american, ceea ce ar putea spori costurile importurilor și presiunile inflaționiste pe termen scurt.

9. Randamentele titlurilor de stat în creștere – Titlurile de stat au avut randamente în creștere pe termen lung, reflectând riscuri de refinanțare și un apetit global scăzut pentru risc, afectând costurile de finanțare ale statului.

10. Absorbția fondurilor europene condiționată de reforme stricte – Deși România beneficiază de fonduri europene, absorbția lor depinde de îndeplinirea unor jaloane stricte și reforme, ceea ce poate întârzia investițiile și redresarea economică.

Radiografia economiei românești oferită de BNR evidențiază un peisaj economic cu evoluții mixte. Dacă stabilitatea monetară și atragerea investițiilor străine sunt semne încurajatoare, persistă însă provocări semnificative, de la deficitele comerciale și vulnerabilitățile pieței muncii, până la riscurile generate de volatilitatea prețurilor și incertitudinile externe. Într-un context internațional marcat de instabilitate, este esențial ca România să prioritizeze reformele structurale și absorbția eficientă a fondurilor europene pentru a susține o creștere economică sustenabilă și stabilitatea macroeconomică.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.