VIDEO Pe A1 s-ar putea circula fără oprire de la Boița la Nădlac în 2027. Cât mai e de lucru la tunelurile Margina-Holdea  

Unde au ajuns lucrările pe șantier

Pe sectorul D, în zona Margina, este în curs așternerea stratului de bază. Pasajele și viaductele au un grad de realizare de 75%, potrivit sursei citate, iar situația pe fiecare structură arată astfel:

• la pasajul din zona Margina, echipele se ocupă de armarea plăcii de suprabetonare;
• pe pasajul de peste 1 km, montajul grinzilor s-a încheiat, iar acum se lucrează la predale;
• viaductul aflat între cele două tuneluri are placa de suprabetonare gata pe ambele căi.

Ce se lucrează în galerii

În tunelul lung, principalul front de lucru rămâne structura interioară. Radierul se armează, se cofrează și se betonează, iar în paralel se aplică hidroizolația și se lucrează la cămășuiala finală, care este armată și betonată, arată sursa citată.

Totodată, în interiorul tunelurilor a pornit execuția infrastructurii necesare sistemelor ITS. Cât privește iluminatul, stâlpii prevăzuți în proiect sunt deja instalați în zona mediană, pe porțiunile unde lucrările sunt mai avansate, arată sursa citată.

Străpungerea, un moment-cheie pentru Lugoj-Deva

Galeriile dintre Margina și Holdea, supranumite „tunelurile pentru urși”, au fost străpunse complet în septembrie. Etapa are o importanță deosebită, pentru că de ea depinde continuitatea secțiunii Lugoj-Deva.

Cine construiește și cum

Șantierul este executat de o asociere de firme din România și Bosnia, UMB Spedition – EuroAsfalt.

Anterior, s-a anunțat că asocierea și-a mobilizat bine resursele, cu 800 de muncitori și 350 de utilaje care lucrau în același timp atât la galerii, cât și la structuri.

Pentru săparea tunelurilor, antreprenorul a ales metoda austriacă NATM, aceeași tehnologie la care a recurs și constructorul Secțiunii 4 Sibiu-Pitești, pentru tunelurile Alina și Daniela.

Prin această metodă, tunelul se realizează în săpătură deschisă. Excavațiile se fac sub incinta formată de ecranele de piloți și de placa de deasupra, aceasta din urmă fiind executată de la suprafață.

Odată ce materialul este scos din incintă, urmează „cămășuiala” tunelului, ca în cazul unui tunel realizat prin forare.

Bani din PNRR pentru 9,13 km de autostradă

Finanțarea vine prin PNRR, iar contractul valorează 1,82 miliarde lei, fără TVA, arată sursa citată.

Secțiunea Margina-Holdea are o lungime de 9,13 km, iar odată cu darea ei în folosință traficul pe autostradă nu va mai fi întrerupt pe peste 360 km, de la Boița până la Nădlac.

Recordul Tunelului 2

Dimensiunile tunelului și efortul din spatele lui sunt prezentate de sursa citată ca un reper pentru infrastructura rutieră din România.

„Cu galerii de 1.985 m și 1.825 m, Tunelul 2 Margina-Holdea este cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România. Doi ani de săpat în munte, 24 de ore din 24, zece fronturi de lucru și 900 de oameni.

În prima jumătate a anului viitor vom circula pe autostradă fără întrerupere de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km”, mai arată sursa citată.

Citește și: Cel mai lung tunel de autostradă din România a fost străpuns. Ce urmează pe A1 Margina-Holdea