VII. Spre regimul partidului unic

Publicăm în serial „Cronica anonimă a mișcărilor naționaliste din România” pe care o considerăm o necesitate impusă de actualul contex global cel puțin aparent favorabil reafirmării mișcărilor radicale […]

1. Goga dizolvă Parlamentul și stabilește noi alegeri, dar Carol al II-lea formează alt guvern sub președinția Patriarhului Miron Cristea

La 18 ianuarie 1938, Guvernul a dizolvat Camerele alese în decembrie și a fixat pentru 2 martie data noilor alegeri. Era puțin probabil să obțină 40% din sufragii, în ciuda aportului naționalist-creștinilor, a țărăniștilor care l-au urmat pe Călinescu și a germanilor din Transilvania care, ca de obicei, făceau cartel cu partidul guvernamental.

Dar, regele nu-i lasă lui Goga răgazul de a sonda corpul electoral. Înțelegând pericolul la care expunea țara, a format un guvern sub președinția Patriarhului Miron Cristea.

Nimeni nu se putea înșela asupra ideii care condusese regele la chemarea bătrânului Patriarh la președinția Consiliului. În realitate, regele devenea de acum înainte Prim ministru. Toți președinții anteriori ai Consiliului au fost desemnați în acest cabinet, afară de Maniu și Goga, care au refuzat să primească portofolii. Ei deveneau miniștri de stat. Tătărescu va prelua conducerea Afacerilor Externe. Internele și Apărarea vor fi menținute sub conducerea acelorași deținători din cabinetul Goga, respectiv Armand Călinescu la Ministerul de Interne. și generalul Antonescu la Ministerul de Război.

2. Noua Constituție

La 21 februarie 1938, Monitorul Oficial a publicat noua Constituție, care instituia un regim autoritar, remitea considerabil puterea regelui, prevedea o Cameră aleasă de colegii profesionale și un Senat amintind puțin de Senatul francez din 1875, suprima juriul criminal, etc.

În fapt era sfârșitul parlamentarismului care se înlocuia cu o dictatură regală.

Constituția a fost supusă unui referendum la 24 februarie, în urma căruia 4. 297. 581 de voturi o aprobau, împotriva a 5.483. Chiar dacă votul nu fusese obligatoriu și public, această Constituție ar fi fost în mod sigur aprobată de o foarte puternică majoritate.

La 30 martie guvernul este format sub președinția Patriarhului Miron Cristea. Armand Călinescu a rămas la interne la fel ca mulți alți titulari ai departamentelor tehnice, generalul Antonescu fiind înlocuit. Vechii președinți ai Consiliului părăseau, de asemenea, cabinetul și intrau în Consiliul de Coroană pe care regele îl reorganizase și unde Maniu și Goga rămâneau neatinși. Goga nu va supraviețui mult timp, în urma unei congestii a fost înlocuit în luna mai.

Guvernul Patriarhului nu modifica deloc politica internă urmată de cabinetul Goga. Procesul de românizare continua cu mai puțină violență, totuși, decât sub Goga. Se revizuiește statutul evreilor. Operația avea în vedere 315.507 persoane. Se epurează barourile, se ține cont de drepturile obținute de evrei și reapar ziarele suprimate la sfârșitul lui decembrie.

Un decret-lege dizolva toate partidele politice. Nici o nouă organizație politică nu se poate forma și nu poate acționa decât în condițiile și formele fixate de o lege specială.

3. Decretul pentru apărea statului

Un decret privind apărarea statului a definit o serie de noi infracțiuni și delicte, fiind interzis:

• de a propaga doctrine religioase necunoscute;

• de a se face propagandă politică în locurile de cult;

• de a organiza manifestații în formă militară pe drumurile publice;

• de a primi fonduri din străinătate în scopuri politice;

• de a purta insigne sau uniforme fără autorizația președintelui Consiliului;

• de a divulga textul documentelor de stat.

Cu excepția delictului de divulgare de documente de stat, care urmărește descurajarea lui Titulescu de a angaja în exterior o campanie împotriva guvernului și a Coroanei toate celelalte prevederi ale decretului urmăresc paralizarea activității organizațiilor naționaliste. Această enumerare lasă să se prevadă diferite capete de acuzare pe care guvernul le formula împotriva Gărzii de Fier.

În ciuda eforturilor reale care se fac pentru a reprima abuzurile și neregulile care se produc în administrație, în pofida activității desfășurate de mulți prefecți recrutați din rândul coloneilor, de primarii noi recrutați din rândul magistraților și a numeroaselor sancțiuni cu care sunt pedepsiți funcționarii necinstiți, guvernul se impunea cu greu. Masa nemulțumiților crește mereu. Aceștia sunt toți care profitau de regimul partidelor, sunt de asemenea toți oamenii cinstiți care suferă văzând noi restricții aduse libertății pe care noua Constituție o proclamase în mod solemn. Masa nemulțumiților se adună în jurul Gărzii de Fier care devine mai mult ca niciodată centrul opoziției.

C. Z. Codreanu simțind direcția evenimentelor, nu a așteptat decretul de dizolvare a partidelor politice, ci a pronunțat el însuși dizolvarea partidului „Totul pentru țară”. Acest gest nu îl va pune, însă, la adăpost de atacurile care se vor declanșa împotriva lui din partea guvernului.

În urma închiderii cooperativelor de consum ale Gărzii de Fier, măsură care a adus organizației sale pierderi considerabile, C. Z. Codreanu a adresat profesorului Iorga, care era încă membru al cabinetului Miron Cristea, în calitate de ministru de stat, o scrisoare de protest ai cărei termeni erau destul de tari. Iorga a returnat scrisoarea fără să răspundă. Incidentul ar fi putut să rămână aici, dar Armand Călinescu a vrut să-l exploateze și a reușit să obțină de la Iorga o plângere pentru injurii adresate unui demnitar pe care a depus-o în justiție. C. Z. Codreanu a fost condamnat la șase luni de închisoare. Dar lucrurile nu s-au oprit aici.

4. Armand Călinescu contra „Gărzii de Fier”. Procesul lui Codreanu

Armand Călinescu voia să termine definitiv cu Garda de Fier. Pentru a putea lua toate măsurile care se impuneau, el a devenit în luna mai și ministrul Instrucțiunii Publice. La 17 aprilie 1938, a publicat o serie de documente obținute în urma unor percheziții efectuate la sediile Gărzii de Fier, de unde rezulta că a fost pus la cale de Codreanu un vast complot împotriva siguranței naționale. S-a descoperit, astfel, că fuseseră constituite celule legionare în toate școlile, în toate administrațiile, în toate întreprinderile. S-au găsit arme și muniții. Pretextul a fost folosit pentru a aresta mai mulți legionari notorii. Tribunalele militare intră în acțiune de îndată. În fiecare zi legionarii sunt condamnați la închisoare, pentru deținere ilegală de arme, distribuire de fițuici revoluționare, etc.

Referitor la C. Z. Codreanu, Călinescu nu se poate mulțumi numai cu șase luni de închisoare. La 17 mai, Codreanu este deferit justiției militare pentru crima de înaltă trădare. Dezbaterile procesului se deschid la 23 mai și se așteaptă revelații senzaționale, dar acuzarea este surprinzător de subțire. Se revine la asasinatele lui Vernichescu, Manciu, Duca, Stelescu ca și cum justiția nu s-ar fi pronunțat asupra acestor crime. Se susține coruperea de către Codreanu a tineretului, precum Socrate, iar în sprijinul acestei acuzații fiind citate două scrisori ale unor părinți, care se lamentează asupra urmărilor avute de fiii lor după afilierea la Garda de Fier. Codreanu este acuzat de mașinațiuni împotriva ordinii sociale, de intenția de a modifica politica externă a țării, dar aceeași acuzație i se poate aduce și lui Goga. Codreanu este acuzat de deținere de documente privind apărarea statului, dar nu se precizează despre ce fel de documente este vorba și se recunoaște că documentele nu au fost transmise în străinătate. Este acuzat de a avea depozite de arme, de a fi creat formațiuni paramilitare și se subînțelege, de rebeliune contra ordinii sociale. Cât despre fondurile de care Garda dispune se consideră că cotizațiile membrilor nu au putut fi suficiente și căpitanul a procurat bani prin alte căi. Asupra acestui punct comisarul guvernului se abține. Este de notorietate că Codreanu a primit subvenții din partea guvernului, a regelui însuși, a lui Malaxa, a întreprinderilor unde regele și anturajul lui aveau acțiuni, dar și din partea lui Hitler, a lui Mussolini și, fără îndoială, a colonelului Beck, fiindcă și polonezii afișaseră simpatia lor pentru legionari, găzduindu-i, uneori, vara în apropiere de Gdynia. Se consideră că această acțiune delicată nu trebuie abordată. I se cere lui Codreanu să spună ce semnifică nota scrisă de mâna sa, având menționată suma de 40 de milioane și se consideră mulțumitor răspunsul dat de acuzat, că era vorba de afacerile personale ale lui Mihai Manoilescu.

Este posibil ca acuzațiile aduse lui Codreanu în cadrul dezbaterilor să fi fost mai grele decât cele menționate. La 27 aprilie Căpitanul a fost condamnat la 10 ani muncă silnică.

Acest proces în cursul căruia drepturile apărării nu au fost respectate, a dus la creștere popularității lui Corneliu Zelea Codreanu, conferindu-i o aureolă de martir.

5. Statutul minorităților

Vara anului 1938 a trecut fără incidente, capii Gărzii de Fier fiind toți închiși.

În august, guvernul, doritor să liniștească opinia străină privind politica față de minoritățile etnice, a emis un statut al minorităților și a creat un Comisariat General al Minorităților. Postul de comisar a fost încredințat lui Silviu Dragomir, profesor la Universitatea din Cluj, pe care Goga îl făcuse ministru fără portofoliu. Noul statut reamintește garanțiile înscrise în Constituție și libertățile de care se bucură toți cetățenii români, indiferent de rasă, limbă sau religie. Dar el amintește, de asemenea, că minoritățile ca și ceilalți cetățeni, trebuie să dea dovadă de loialitate față de țară și autoritățile statului român. Oricum, guvernului revenindu-i sarcina implicită de a aprecia această loialitate, din start toate aceste frumoase garanții devin arbitrare.

Odată cu problema sudeților, politica externă primează față de cea internă. Toți românii se tem să-l combată pe Hitler, campion al antisemitismului și anticomunismului și, mai mult, de a fi de aceeași parte cu sovieticii. Cei 800.000 de sași și șvabi din Transilvania se agită și uitând prosperitatea oferită de guvernul român, se descoperă mai curând germani decât români. Guvernul român însărcinează unul din german-românii săi, Brandsch, fost subsecretar de stat în cabinetul Jorga-Argentoianu, să execute măsurile prevăzute Statutul minorităților și îl numește Inspector General Administrativ al Minorităților. În zadar însă. German-românii își aleg un lider, pe anume Fabricius (coincidență de nume cu ambasadorul Germaniei la București). Precedentul este creat și el va fi folosit și de ungurii din Transilvania și din Cadrilaterul Dobrogei. Dar ceasul dezmembrării nu a sosit încă.

6. Recrudescența atentatelor legionare. Execuția lui Codreanu

Profitând de calmul survenit după furtuna sudetă din Cehoslovacia, guvernul găsește răgazul de a se ocupa de Garda de Fier. Deși șefii săi sunt închiși, propaganda acesteia este foarte puternică. Evenimentele externe o încurajează și devine din ce în ce mai redutabilă. Activitatea ei oferă lui Hitler forța coloanei a cincea care ar fi reprezentată, în caz de război, de cei 800. 000 germano-români din Transilvania, fără a-i număra pe cei 1.300.000 de unguri.

Garda de Fier devine unicul organism politic cu o disciplină și o forță reală. Dacă alegerile ar fi avut loc în toamna lui 1938, ea ar fi unit toți românii, dezamăgiți de dictatură.

În fața neputinței de a restabili ordinea în administrație, și dată fiind poziția alianțelor occidentali, care s-au arătat atât de slabi în fața Reich-ului, numeroși români nu văd în acest moment, salvarea țării decât într-o alianță cu Hitler. Succesele militare ale lui Hitler entuziasmează tineretul și, puțin câte puțin, România se detașează de Franța, care era până nu de mult aliată sigură.

Dacă Garda mai avea o atitudine antidinastică, regele va avea grijă să încerce să o amelioreze. În octombrie și-a declarat intenția de a revizui procesele lui Codreanu. În același timp, de la Legația Germaniei se arăta că C. Z. Codreanu s-a aflat într-o înțelegere secretă cu Hitler.

Între timp, regele a plecat la Londra, apoi la Bruxelles și Paris, încheindu-și termenul cu o vizită în cartierul general al lui Hitler. Se întoarce în țară la 28 noiembrie.

În timpul absenței regelui, situația s-a înrăutățit.

Astfel, la Cluj, s-au produs atentate cu bombă la o centrală electrică, asupra unui teatru din Timișoara, unde juca o trupă evreiască, fiind morți și răniți. Sinagoga din Reșița a fost incendiată, un alt atentat s-a produs asupra sinagogii din Alba Iulia. La Cernăuți, evreii erau molestați. Demnitari și funcționari primeau scrisori de amenințare. Chiar în ziua sosirii regelui în țară, legionarii l-au rănit pe rectorul Universității, Ștefănescu-Goangă și l-au omorât pe polițistul care-l păzea. Toată această teroare era opera legionarilor. Se simțea că gardiștii își vedeau era lor venind.

În noaptea de 29/30 noiembrie 1938, Codreanu este omorât, împreună cu cei trei asasini ai lui Duca și cei zece ai lui Stelescu.

Codreanu și principalii săi colaboratori fiind exterminați, s-a considerat că prin aceasta Garda de Fier este definitiv înfrântă. Rămânea regelui și consilierilor lui apropiați doar sarcina să împiedice reînvierea ei.

7. Noi măsuri antisemite

Pentru a fi pe placul pasiunilor antisemite, se iau în continuare măsuri arbitrare împotriva evreilor. Astfel sunt aprobate câteva proiecte ale guvernului Goga privind cârciumile și tutungeriilor din Bucovina. Sub pretextul că întrețin rău localurile, că tulbură liniștea publică, că ar vinde la populație băuturi falsificate, guvernul a retras evreilor din Bucovina aprobările de funcționare pentru 375 de localuri și 766 debite de tutun.

8. Jandarmii-responsabili ai ridicării nivelului de trai la sate

Dar guvernul nu se putea ocupa numai de măsuri represive, având în plan și realizarea de „opere” constructive. Spre exemplu, creștea nivelului de trai al populației rurale. O circulară a Inspectoratului General al Jandarmeriei hotăra: „ Cum liniștea și pacea sunt asigurate la țară (n. n. – în satele noastre) jandarmii, în timpul lor de răgaz, își vor consacra eforturile pentru „renașterea culturală a satelor”; vor fi sprijinite de organele Ministerului Sănătății în construcția și amenajarea spitalelor, dispensarelor, a locuințelor proprii ale țăranilor, ba chiar și a latrinelor. Vor fi sprijiniți de asemenea de slujbași ai Ministerului Agriculturii în raționalizarea culturilor, ei vor organiza chete pentru săraci, vânzarea de haine și alimente, vor rezolva probleme de aprovizionare etc.

Și se știe foarte bine ce au reprezentat jandarmii în această țară și abuzurile lor.

Dacă se observă faptul că în noile provincii ale României, printre populațiile alogene, majoritatea jandarmilor, ca de altfel și ceilalți funcționari, erau români valahi sau moldoveni, se poate imagina ce au putut să însemne astfel de măsuri fără precedent. Dar au fost ele vreodată executate?!

9. „Straja țării”

Grandioasa idee a regelui era de a inocula tinerilor dragostea de patrie și, bine înțeles, cea față de dinastie.

După întoarcerea din exil, Carol a creat în România, sub numele „Straja țării”, o organizație de cercetași. Avea astfel intenția să dezvolte această organizație oferind tinerilor un tratament similar celor din Garda de Fier: uniforme, defilări în formații militare etc.

Exemplul tinerilor hitleriști și al grupărilor fasciste nu erau oare de natură să-l convingă că doar astfel se poate ajunge la consolidarea puterii și a tronului? Pentru Carol era o ocazie de a oferi un spectacol poporului român într-o nouă ipostază de a fi aclamat el și fiul său, marele voievod Mihai de Alba-Iulia. A decis astfel să se impună ca toți elevii să poarte însemnul organizației „Straja țării”. În fruntea acestei organizații a plasat un nătărău pe nume Teofil Sidorovici și a creat un corp de profesori și instructori. Sărbătoarea organizației a fost stabilită pentru 8 iunie, ziua întoarcerii regelui Carol în România. Dar rezultatele politice pe care regele sconta să le obțină, au fost foarte anemice. Imaginii prestigioase a lui Corneliu Codreanu era de râs să opui surâsul negustoresc al lui Teofil Sidorovici sau figura ștearsă, bondoacă a fiului său, marele voievod Mihai.

Și apoi, din moment ce a devenit obligatorie, „Straja țării” era într-un fel pierdere de timp, împiedicând pe tineri de la învățătură, singurele servicii pe care trebuia să le aducă servind.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.