Violența digitală asupra femeilor: deepfake, materiale intime distribuite fără consimțământ. Consecințele nu sunt doar virtuale

Evoluția tehnologiei digitale a venit la pachet cu o creștere îngrijorătoare a cyberbullying-ului împotriva femeilor, și numai a femeilor. Platformele online și instrumentele digitale continuă să fie folosite inadecvat, pentru a agresa, intimida și exploata. Iar abuzatorii dispun acum de noi moduri prin care să creeze și împrăștie conținut de ură.

Acesta a fost subiectul principal pe care Comisia l-a abordat la Bruxelles. Au fost puse pe masă problemele femeilor, și nu numai, vorbind din experiență personală, noile provocări odată cu dezvoltarea acestor tehnologii, dar și propuneri de soluții.

„Abuzul online, un atac deliberat”

Datele Eurobarometrului arată că femeile sunt mult mai îngrijorate de pericolele online decât bărbații, și descurajate să mai creeze conținut.

Deși practicile și comportamentele de violență cibernetică pot afecta pe oricine, femeile și fetele sunt mai predispuse să fie țintele acestei forme de violență și, prin urmare, se confruntă cu suferințe fizice, sexuale și psihologice semnificative și/sau dificultăți financiare. Incidentele de hărțuire cibernetică, urmărire cibernetică, control coercitiv, discurs instigator la ură și partajarea fără consimțământ a imaginilor intime tind să se extindă în mediul fizic, provocând suferințe severe. Una dintre consecințe este că ele renunță să mai posteze, de teamă.

„Abuzul online împotriva femeilor nu e întâmplător, nu e doar social media, e un atac deliberat asupra egalității și democrației. Când femeile sunt reduse la tăcere online, democrația se scufundă. Tratăm violența digitală așa cum e, ca pe o amenințare asupra egalității și democrației însăși. Vestea bună este că avem instrumente puternice. Directiva cu privire la violența asupra femeilor incriminează abuzul imaginilor intime, hărțuirea online. Întărim Digital Services Act, luăm măsuri împotriva Grok, împotriva imaginilor deepfake cu conținut sexual explicit, generate cu AI. În Europa, companiile tech nu sunt deasupra legii”, a spus Hadja Lahbib, comisar pentru egalitate.

A fost hărtuită pentru că a ajuns într-o funcție de conducere

Lina Galvez, europarlamentară din Spania, președinta Comitetului pentru Drepturile Femeilor și Egalitate de Gen, a povestit cum chiar ea a fost supusă acestui tip de violență după ce a preluat funcția de conducere.

„Azi vorbim despre violență digitală, iar eu am suferit foarte mult de pe urma acestei funcții de președintă. Nu am putut să deschid conturile de social-media zile întregi din cauza a cât de atacată am fost”, a spus ea.

Limitele dintre online și offline dispar. Consecințe în viața reală

Pe parcurs ce societatea noastră devine „mai digitală”, limitele dintre online și offline dispar, asta pentru că spațiul digital integrează informații despre cum muncim, cum trăim, cum ne exprimăm și manifestăm, cum socializăm. „Iar când spațiul online este folosit în mod greșit, consecințele nu sunt doar virtuale, ci profund reale”, a afirmat Julie Guichard, reprezentantă Microsoft la dezbatere.

Deepfake și materiale pornografice share-uite

Comisia a punctat un subiect foarte sensibil, anume deepfake-urile și materialele pornografice cu femei și fete care sunt distribuite. Într-un raport din 2019 al Parlamentului, se arată că 96% din materialele de tip deepfake sunt conținut pornografic, iar 99% din acest conținut este cu femei și fete.

În continuare, femeile sunt blamate când astfel de conținut ajunge pe rețele. 43% dintre cetățenii UE cred că dacă o femeie trimite imagini cu ea unei persoane, este cel puțin parțial responsabilă dacă acea imagine ajunge online FĂRĂ acceptul ei. Dar 53% nu sunt de acord cu această perspectivă.

„Cine creează tehnologia? Bărbați miliardari din Silicon Valley”

Iar Silvia Semenzin, profesor adjunct la „Open University of Catalonia” a pus în discuție profilul celor din spatele acestor platforme.

„Trebuie să ne gândim cine creează tehnologia azi. Cine sunt creatorii? Care este viziunea lor politică despre lume? Fiindcă așa putem vedea că tehnologia nu este neutră, ci politică. Și dacă ne uităm cine creează tehnologia azi, vom vedea că sunt bărbați din Silicon Valley, bărbați albi, miliardari. Așa că putem fi surprinși că misoginismul este în creștere? Este parte a unei agende politice de a reduce femeile la tăcere și a le trimite acasă”, a susținut ea.

Cel mai recent exemplu este Grok, care a devenit subiectul unei investigații majore a Comisiei Europene începând cu ianuarie 2026. Grok a fost utilizat pentru a crea milioane de imagini sexualizate non-consensuale, ale femeilor și copiilor, inclusiv prin funcții de „dezbrăcare” digitală a persoanelor reale. Iar rețeaua de socializare X, deținută de Elon Musk, a fost inundată de fotografii generate de inteligența artificială. Comisia Europeană a deschis o investigație formală pentru a stabili dacă platforma X a evaluat și atenuat corect riscurile sistemice înainte de a lansa funcționalitățile Grok.

Uniunea Europeană a adoptat diferite inițiative legislative care aus scopul de a combate violența împotriva femeilor

Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), în vigoare din noiembrie 2022, este o reglementare UE esențială pentru crearea unui spațiu digital sigur. Are ca scop protejarea drepturile fundamentale ale utilizatorilor și combaterea conținutului ilegal, dezinformarea și riscurile sistemice online. DSA impune transparență și responsabilitate sporită pentru intermediarii online, platformele mari și motoarele de căutare.

Cu toate acestea, e nevoie ca platformele să depună, la rândul lor, eforturi suplimentare.

Comisia Europeană a subliniat că giganţii tehnologici precum Google, Microsoft, Meta Platforms, X şi TikTok trebuie să îşi intensifice acţiunile împotriva conţinutului ilegal şi nociv, în conformitate cu Digital Services Act (DSA), aflat în vigoare din 2022.

Imaginea cu care cresc fetele încă de mici. „Știi că ai putea fi violată”

„Cel mai important rol al femeii este să aibă grijă de familie”, „femeile exagerează cu acuzațiile despre viol/ s-au îmbrăcat inadecvat și au provocat”, „femeile nu au ce le trebuie pentru a putea ocupa funcții politice” sunt doar câteva.

Datele sondajelor arată, totuși, că majoritatea cetățenilor UE resping stereotipurile de gen dăunătoare, în ciuda disparităților semnificative dintre statele membre.

În discuția de la Parlament s-a ridicat și aspectul imaginii cu care cresc fetele despre cum trebuie să arate sau să se comporte.

„Nu sunteți în regulă. Sunteți prea negre, prea roz, prea colorate, prea punk, prea tăcute, prea vocale, râdeți prea mult. Mesajul pe care fetele noastre îl primesc prea des online este că nu sunt în regulă”, a spus Sirpa Pietikainen, europarlamentară finlandeză, parte a EPP, membră a comitetului pentru drepturile femeilor și egalitate de gen.

Un alt lucru pe care fetele îl învață de mici este că ai putea fi violată. Chiar dacă nu i s-a întâmplat, o fată știe că există acest pericol, a subliniat și Ingrid Bordnig, jurnalistă și expertă în hate online.

Generația băieților de azi

Un studiu global Ipsos și King’s College London arată că bărbații din generația Z sunt mai predispuși decât cei din generația Baby Boomer să considere că soțiile ar trebui să se „supună” soților lor. Studiul s-a bazat pe 23.000 de respondenți din întreagă lume și dezvăluie că 31% dintre bărbații aflați la adolescență și în jurul vârstei de 20 de ani cred acest lucru. În timp ce dintre bărbații mai în vârstă, 60 de ani și peste, 13% consideră asta.

Este îngrijorător că generația tânără de băieți adolescenți, tineri, găsesc modele tip frații Tate către care se uită cu admirație și preiau retorică lor despre femei.

Dar nu sunt doar bărbații cei care au astfel de credințe, ci și femei, fiindcă au fost crescute cu astfel de opinii.

„Vei fi uneori victima, și apoi vei perpetua”, au mai spus specialiștii.

Supreprezentarea politică

În ciuda angajamentelor politice ferme pentru egalitatea de gen la nivel UE și la nivel național, femeile rămân subreprezentate politic la toate nivelurile puterii politice.

Există dovezi substanțiale privind obstacolele în calea participării politice a femeilor și mijloacele de a le depăși.

În Parlamentul European, precum și în parlamentele naționale, guverne și adunări locale, ponderea lor este cel mai adesea sub pragul simbolic de 40%. România este un exemplu relevant, fiindcă din cei 33 de europarlamentari trimiși la Bruxelles, doar cinci sunt femei, adică 15%.