Volumul „Iulian N. Vlad – confesiuni pentru istorie” de Aurel I. Rogojan, lansat la Gaudeamus

Vineri, 24 noiembrie, în cadrul Târgului de carte internaţională Gaudeamus, va fi lansat volumul „Iulian N. Vlad – confesiuni pentru istorie” de Aurel I. Rogojan, cu o prefață a prof. univ. dr. Dinu C. Giurescu.

„(…) Las urmașilor mei faptele, așa cum au fost ele, să le judece ei, să le aprecieze, să le cântărească și să dea verdictul, pentru că fără îndoială, un verdict până la urmă va prevala. (…) În ce mă priveşte, tot ceea ce am făcut, am făcut gîndindu-mă la popor şi la ţară. Pentru acest motiv, pot privi în ochii oricui. (…)

Peste un număr de ani, îşi va da verdictul şi istoria, care va fi scrisă fără ură şi părtinire, cu privire la evenimentele din decembrie 1989 şi la rolul pe care l-am avut şi eu, şi institutia pe care o conduceam atunci, în acel moment de răscruce al destinelor ţării noastre.

De aceea, vă solicit un singur lucru: sentinţa pe care o veţi dadumneavoastră să coincidă cu verdictul Istoriei, pentru ca să nu fie infirmată de aceasta.

Vă mulţumesc.”

General-colonel (r)

Iulian N. Vlad

---

„Ce resorturi a generat acest proiect de confesiuni pentru istorie ale generalului Iulian N. Vlad?

De la evenimentele care au schimbat fundamental nu numai ordinea lunii, cât mai cu seamă destinele popoarelor silite să constitue „sistemul mondial socialist” au trecut aproape trei decenii. În nici o altă țară, schimbările structurale ale regimului politic, în esența sa același, nu au avut forma și nici conținutul, respectiv consecințele dramatice ale „Revoluției Române”, Și pentru a fi siliți să credem că a fost revoluție, siluitorii istoriei au siluit până și Constituția României, în al cărei preambul valorile universale ale democrației ar rezida din „idelurile Revoluției din decembrie 1989”.

În România, fără a fi cu nimic justificat, înlăturarea regimului totalitar de sorginte comunistă s-a „legitimat” cu prețul vieții a 1000 de oameni și a sângelui a peste 2000 de răniți, după ce Nicolae Ceaușescu abandonase laș puterea. Oameni mințiți și înșelați au fost chemați în stradă pentru a fi sacrificați brutal, fără milă, cu sângele rece al criminalilor istoriei, miza fiind doar teroarea care trebuia să justifice cele mai urgente și importante decizii și acțiuni ale momentului.

Din păcate, în legătură cu acele evenimente nu s-a ajuns , încă, la vreun rezultat care să poată fi făcut public în mod oficial.

Dacă în ultima decadă a lunii decembrie 1989 în România ar mai fi existat structuri statale viabile, cele atunci petrecute ar fi fost definite drept terorism de stat. Cum , însă, structurile de putere fuseseră dizolvate, rămâne ca evenimentelor sângeroase ale căror cauze și origini nu au fost, încă, explicate, să le asemuim terorismului iacobin caracteristic Revoluției Franceze de la 1789. Bicentenarul este doar o simplă coincidență în care să creadă cine vrea.”

Aurel I. Rogojan

---

La răscrucea dintre două veacuri şi dintre două milenii, Iulian N.Vlad a stat, totdeodată, la răspântia dintre două epoci istorice ale neamului românesc, iar la cumpăna dintre acestea şi-a arătat, cu patriotism şi bravură, iubirea de neam şi de ţară, împiedicând să fie soloboziţi câinii sfâşietori ai fiinţei acestui neam şi acestei ţări. Dacă ne pregătim să ne scriem pe tricolor centenarul unităţii şi integrităţii noastre naţionale şi teritoriale, aceasta se datorează şi Omului patriot – cuvânt care este progenitură a Patriei – Iulian N.Vlad – şi capacităţii sale de a înţelege în profunzime şi cu luciditate sensul istoriei şi de a pune stavilă lunecării acesteia pe panta sisifică a destrămării voite de alţii.

Ambasador Dumitru Chican

---

Academician Dinu C. Giurescu:

Cuvânt înainte

Volumul „Iulian N. Vlad – confesiuni pentru istorie“, publicat de Editura Proema din Baia Mare îl are ca autor pe Aurel I. Rogojan, care ne-a obişnuit de-a lungul timpului cu lucrări interesante şi, în acelaşi , timp pline de substanţă.

Arhitectonic – cartea este structurată în 32 de capitole, un cuvânt „din partea autorului“, intitulat „Un destin istoric între judecățile istoriei” şi 14 anexe.

În cuvântul „din partea autorului“ ni se dau explicaţii referitoare la modul în care a fost realizat prezentul volum dar se realizează şi o substanţială prezentare a interlocutorului său, generalul Iulian Vlad care a jucat un rol însemnat în istoria ultimelor decenii.

În fapt avem de-a face cu transcriptul dialogului audio-video dintre generalul Iulian Vlad, fost ministru secretar de stat şi şef al Departamentului Securităţii Statului şi generalul Aurel I. Rogojan, într-o vreme şef de cabinet al generalului Vlad.

După cum ne spune autorul, seria istorisirilor orale se întinde de-a lungul anului 2015 pe parcursul mai multor întâlniri din lunile martie, aprilie, mai, iunie, iulie, septembrie, octombrie şi se încheie în decembrie 2015. Cu rare excepţii, atunci când firul mărturisirilor o cere, materialul respectă criteriul cronologic.

Se cuvine a se remarca cuprinsul volumului riguros alcătuit, urmând cu minuţiozitate firul discuţilor.

Ca substanţă decelăm mai multe nivele ale dialogului: faptul istoric, factorul uman, rolul oamenilor din umbră, demersurile „prietenilor“ României, setea de putere şi obsesia controlului, lăcomia vorace, corupătoare şi atotcuprinzătoare, mistificarea realităţii, manipularea societăţii într-un vicierea unor adevăruri şi, nu în ultimul rând, preţul amarnic al demnităţii.

Dinamica dialogului, întrebările şi răspunsurile ce se împletesc într-un tot unitar, compun imaginea panoramică a unor evenimente care pe alocuri te cutremură.

Personalitate complexă, personaj mai degrabă discret, curtenitor şi cultivat, aparent deschis, există la generalul Iulian Vlad o căutare a justeţei exprimării, specifică oamenilor obişnuiţi cu rigoarea, atât în vorbă, cât şi în faptă.

Prin natura muncii sale, depozitar al multor informaţii Iulian Vlad povesteşte cu echilibru şi măsură, sine ira et studio, cele petrecute de-a lungul vremii, în momente, nu de puţine ori, de cumpănă din evoluţia României.

În testimoniul său face o radiografie realistă a anilor ’50-’60, a epocii Ceauşescu dar şi a evenimentelor din decembrie ’89 şi nu numai, refuzând cu obstinaţie interpretarea maniheistă a faptelor, oamenilor şi evenimentelor. Variile straturi ale celor evocate compun un tablou complex al unei realităţi care nu a fost descifrată pe deplin în toate consecinţele ei.

Remarcabilă galeria de portrete ale diverşilor potentaţi, de la simplu crochiu la portretul în tuşe groase, dinamica aproape cinematografică a istorisirii face ca lectura să fie captivantă.

Cititorul este pus în faţa unor succesiuni de fapte, oameni, evenimente care împreună relevă ceea ce se ascunde în spatele aparenţelor – un joc de lumini şi umbre – care au marcat ca o indelebilă cicatrice existenţa noastră de azi şi probabil şi pe cea de mâine…

Dialogul pe care este construită cartea este de departe cea mai realistă şi necruţătoare frescă a unei societăţi prinsă în cleştele istoriei diferitelor interese.

Inteligenţa, echilibrul, ca şi cunoaşterea şi analiza celor prezentate caracterizează demersul celor doi generali – Iulian N. Vlad şi Aurel I. Rogojan.

Se cuvine a fi remarcat rolul decisiv jucat de generalul Iulian Vlad în evenimentele din decembrie 1989, când prin ordinul dat a evitat o baie de sânge, pentru ca ulterior să fie judecat, condamnat şi închis.

Oare pe cine a deranjat într-atâta gestul generalului?!

Timpul ca şi istoria cu meandrele sale aşează întotdeauna lucrurile în matca cuvenită.

Prof. Dinu C. Giurescu

Iulian N.Vlad – confesiuni pentru istorie

Cuprins

Cuvânt înainte ……………………………………………………………………………………… 15

Din partea autorului: Un destin istoric între judecăţile istoriei ………………. 19

Capitolul I. Securitatea în evenimentele din decembrie 1989………………….. 45

Evenimentele din decembrie 1989 erau implacabile şi au fost

anticipate …………………………………………………………………………………………. 48

„Mi-ar fi fost cu neputinţă să execut ordinul de reprimare a revoltei

poporului român” ……………………………………………………………………………… 49

Securitatea versus dezinformarea de partid…………………………………………… 52

Primul ministru ascundea adevărul pentru a nu-şi etala incompetența

şi a contrazice propaganda oficială ……………………………………………………… 53

Opoziţia din conferinţele judeţene pregătitoare ale Congresului al

XIV-lea al Partidului Comunist Român……………………………………………….. 54

Nicolae Ceauşescu a interzis categoric interferenţa Elenei Ceauşescu

în subordonarea Securităţii…………………………………………………………………. 55

Recunoştinţa profitorilor evenimentelor din decembrie 1989 ………………… 58

Rechizitoriul nu a putut susţine capetele de acuzare în cele trei

procese intentate generalului Vlad ………………………………………………………. 60

Resursele renaşterii României sunt în miezul bun al acestei naţii …………… 62

Când am văzut componenţa primului guvern post-Ceauşescu mi-am

dat seama de pericolul ca lucrurile să regreseze foarte mult…………………… 64

Depopularea României, rezultatul unei conspiraţii? ………………………………. 66

Ion Iliescu versus Iulian Vlad……………………………………………………………… 68

Capitolul II. Un alt fel de şef al Departamentului Securităţii Statului …….. 73

Înainte de a mă numi şeful Securităţii Statului, Ceauşescu m-a testat

zece ani. …………………………………………………………………………………………… 73

Până la generalul Vlad, toţi membrii conducerii securităţii au eşuat în

misiunile de pregătire a vizitelor de stat ………………………………………………. 74

Ceauşescu mi-a dat răspunderea îndeplinirii obiectivelor politico-

economice ale vizitelor externe…………………………………………………………… 79

Tudor Postelnicu nu l-a dorit pe generalul Vlad la comanda

Securităţii…………………………………………………………………………………………. 85

Ceauşescu nu a avut de transmis noului şef al Securităţii elemente de

strategie politică privind realizarea securităţii României………………………… 86

Concepţia seculară a ţăranului român ca model de dezvoltare şi

conducere…………………………………………………………………………………………. 89

Declinul generalului Pacepa……………………………………………………………….. 96

5Iulian N.Vlad – confesiuni pentru istorie

Capitolul III. De la dictatura proletară a lui Gheorghe Gheorghiu

Dej la democraţia socialistă a lui Nicolae Ceauşescu………………………..104

Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu vor intra în istorie ca doi lideri

importanţi ……………………………………………………………………………………….104

Gheorghiu Dej era omul politic complet……………………………………………..107

Gheorghiu Dej ar fi preferat reînființarea organizației „Straja Țării”……..109

Doctor Petru Groza şi Ion Gheorghe Maurer – cei mai proeminenţi

şi atipici prim miniştri ai regimului comunist ………………………………………112

Capitolul IV. Tezele din aprilie 1964, moment de răscruce istorică ………114

Gelu Voican-Voiculescu rescrie istoria declaraţiei de independenţă

faţă de Moscova ………………………………………………………………………………114

Impactul Tezelor din aprilie 1964 ………………………………………………………115

Adevărul despre Andropov şi Planul Valev…………………………………………119

Cornel Burtică şi Virgil Trofin scoşi în faţă de Gelu Voican-

Voiculescu ………………………………………………………………………………………123

Cornel Burtică şi Triţă Făniţă…………………………………………………………….130

Capitolul V. Conspiraţii împotriva lui Nicolae Ceauşescu ……………………135

Mai mult aventurieri decât complotişti ……………………………………………….136

În spatele complotului generalilor au stat puteri străine garante …………….138

În numele controlului de partid, Ceauşescu a facilitat penetrarea

spionajului străin în mediul politic……………………………………………………..139

Cel mai mult şi mai mult, Ceauşescu avea teamă de sovietici……………….141

Agentul multiplu Silviu Brucan …………………………………………………………146

Capitolul VI. Războiul lui Brucan împotriva generalului Vlad …………….149

Toți m-au urât, dar Brucan mi-a declarat deschis război ……………………….149

Ilegalistul comunist Brucan, ginerele unui rus alb………………………………..152

„Conu Tache”, profesor universitar fără bacalaureat…………………………….156

Ceaușescu a dispus ca lui Brucan să i se aprobe plecarea în S.U.A. ………159

Brucan a primit la Moscova ordinul în alb pentru execuția lui

Nicolae Ceaușescu……………………………………………………………………………161

În ajunul execuției lui Ceaușescu, Brucan l-a „judecat” pe generalul Vlad …….162

Revederi întâmplătoare cu Silviu Brucan şi Ion Iliescu…………………………166

De la diversiunile lui Brucan la diversiunile lui Corvin Lupu……………….169

Capitolul VII. Scânteia poporului instigă la război la civil …………………..180

Diversiuni şi provocări pentru legitimarea ca revoluţie a loviturii de

stat militare Apelul „La arme!” al Consiliului Frontului Salvării

Naţionale. Isteria anti Securitate. Centrele de putere…………………………….180

În România au fost forțe armate străine care au pătruns ilegal ………………182

Constantin Dăscălescu şi Ilie Verdeţ, prim-miniştri eşuaţi……………………186

Grupul Iliescu: „Stop, avem nevoie de dumneavoastră!” ………………………188

6Iulian N.Vlad – confesiuni pentru istorie

Generalul Nicolae Militaru şi „rețeaua” îi legitimează pe „emanații

revoluției” cu prețul a 1000 de vieți omeneşti şi sângele a 2000 de

răniți……………………………………………………………………………………………….189

Am dat dispoziție de liberă intrare în sediile Comitetului Central şi

al Televiziunii Române …………………………………………………………………….190

Dumitru Mazilu, dintotdeauna omul jocurilor duble, nu a fost

servit… ……………………………………………………………………………………………198

Capitolul VIII. Permanentul război antiromânesc al

neo-revizionismului maghiar…………………………………………………………..201

Moscova a susţinut antiromânismul Ungariei………………………………………201

La Moscova, Budapesta și Belgrad se dorea explicit dezmembrarea

României ………………………………………………………………………………………..203

După evenimentele anului 1956, revizionismul teritorial a fost

„oficializat” …………………………………………………………………………………….206

Liderii de la Budapesta, portstindard ai revizionismului, nu erau

etnici maghiari…………………………………………………………………………………209

Generalul Stănculescu: „Militaru a repatriat 1000 de operatori ai

forțelor speciale sovietice” ………………………………………………………………..212

Securitatea ungară achiesase la un atentat al K.G.B.-ului la viaţa lui

Ceauşescu ……………………………………………………………………………………….213

Diplomaţi unguri acreditaţi în România– parte a subversiunii

antiromâneşti …………………………………………………………………………………..215

Aliaţii din „Tratatul de la Varşovia” au făcut jocul neorevizioniştilor ……218

Capitolul IX. Relaţiile externe ale Departamentului Securităţii

Statului ………………………………………………………………………………………….221

Colaborarea cu serviciile de securitate ale statelor socialiste aliate

din Tratatul de la Varşovia era inexistentă…………………………………………..221

Am avut numeroase contacte cu omologi „inamici” din

R. F. Germania, Turcia, Israel şi restul lumii……………………………………….222

Modelul vest-german al antiterorismului românesc………………………………223

Trimis de Ceauşescu în R.F. Germania pe urmele lui Pacepa ………………..227

„Domnule Cancelar, Preşedintele României reconfirmă înţelegerile

anterioare şi vizita va avea loc la data stabilită” …………………………………..227

Capitolul X. Noaptea albă a vorbelor grele din 7/8 iulie 1989………………232

Gorbaciov şi Ceauşescu s-au acuzat reciproc de trădare ……………………….232

Papa îmbrăcase mai multe uniforme şi avea un ministru care nu

iubea România…………………………………………………………………………………235

Ceauşescu şi francmasoneria……………………………………………………………..236

Capitolul XI. Departamentul Securităţii Statului versus K.G.B……………240

Decenii la rând, apărarea împotriva K.G.B-ului

a fost imposibilă ………………………………………………………………………………243

Serviciile Moscovei aveau o bază formidabilă pe teritoriul României……244

7Iulian N.Vlad – confesiuni pentru istorie

Dekaghebizarea nu a fost uşoară………………………………………………………..248

Decembrie 1989 – Generalii Vlad şi Guşă sub lupa generalului

Doicaru …………………………………………………………………………………………..248

Anti-K.G.B-ul a debutat sub pavăza oamenilor Moscovei ……………………250

Crearea şi organizarea, pe baze noi, a Unităţii Speciale 0110 ……………….252

Participarea sovieticilor la evenimentele din decembrie 1989 a fost

cu trupe speciale ………………………………………………………………………………255

Generalului Vlad i se pregătise lichidarea într-o ambuscadă………………….257

Planul asasin de lichidare a efectivelor U.S.L.A.

şi ale Direcției a V-a…………………………………………………………………………259

Arestarea sub steag străin a generalului Vlad ………………………………………266

Capitolul XII. Cooperarea D.S.S. cu Ministerul Securităţii Statului

al Republicii Populare Chineze……………………………………………………….272

Rolul relaţiei personale cu ministrul securităţii statului, Jia

Chunwang în cooperarea româno-chineză …………………………………………..279

Învoit de la Jilava pentru întâlnirea cu ministrul Jia Chunwang…………….282

Procurorul general al Republicii Populare Chineze, Jia Chunwang

i-a rezervat generalului Vlad o primire cu protocol de stat la Beijng ……..283

Capitolul XIII. Departamentul Securității Statului versus serviciile

de spionaj ale Franţei……………………………………………………………………..287

M-am considerat multă vreme un filofrancez ………………………………………288

Aghiotant de protocol al preşedintelui de Gaulle………………………………….290

Franța nu ne privește cu ochii cu care o privim noi ………………………………293

Ceauşescu a finanțat campania nerecunoscătorului Mitterrand………………296

Serviciile franceze ne-au subminat cu foarte mult zgomot, în regie de

spectacol …………………………………………………………………………………………297

Capitolul XIV. Departamentul Securităţii Statului versus

Intelligence Service…………………………………………………………………………300

Sir Julian Amery şi Mihnea Gheorghiu (din reţeaua Tomaziu) două

figuri emblematice din nesfârşita galerie a tradiţiilor spionajului

britanic în România ………………………………………………………………………….300

Ion Iancu Raţiu şi serviciile secrete ale Majestăţii Sale Regina

Elisabeta a II-a…………………………………………………………………………………305

Generalul Ilie Ceauşescu omul potrivit misiunii potrivite ……………………..307

Capitolul XV. Acoperiri ale spionajului. Spionajul italian în

România ………………………………………………………………………………………..312

Bomba colonelului Tameș…………………………………………………………………315

Spionaj strategic sub acoperirea cercetărilor ştiinţifice …………………………319

Capitolul XVI. Confruntarea de catifea, prudentă și discretă cu

Mossad-ul ………………………………………………………………………………………322

Poziția specială a spionajului israelian. Departamentul Securității

Statului între beligeranții Orientului Mijlociu………………………………………322

8Iulian N.Vlad – confesiuni pentru istorie

In marea politică a Orientului Mijlociu……………………………………………….325

Capitolul XVII. Învăţământul şi şcolile securităţii ……………………………….330

Nu mai pregătim ofiţeri de spionaj la Moscova!…………………………………..334

Unificarea şcolilor ……………………………………………………………………………336

Şcoala de ofiţeri a Ministerului de Interne, echivalată cu Facultatea

de drept …………………………………………………………………………………………..337

Capitolul XVIII. Vă trimit în fața plutonului de execuție! ……………………342

Prima opoziţie faţă de Ceauşescu în Comitetul Politic Executiv al

Comitetului Central al Partidului Comunist Român …………………………….342

„De ce trupele de securitate de la Timişoara nu au tras şi de ce

Securitatea nu şi-a făcut datoria? ”……………………………………………………..345

„Meritaţi să fiţi trimişi în faţa plutonului de execuţie” ………………………….347

Dezacord față de Ceaușescu în Comitetul Politic Executiv al

Comitetului Central al Partidului Comunist Român ……………………………..348

„Să vă alegeți alt secretar general!” ……………………………………………………351

Gogu Rădulescu ………………………………………………………………………………352

Constantin Dăscălescu………………………………………………………………………355

Gheorghe Oprea ………………………………………………………………………………358

Indefinita poziţie a lui Manea Mănescu faţă de condamnarea de către

Ceauşescu a celor trei miniştri …………………………………………………………..360

Capitolul XIX. Ioan Totu – sinucidere sau asasinat? ……………………………367

Capitolul XX. Tripleta ardeleană – Ioan Ursu, Mircea Maliţa şi

Gheorghe Pele ………………………………………………………………………………..376

Pe Maliţa l-am întâlnit prima oară la Comitetul Central al Uniunii

Tineretului Muncitor în 1948 ……………………………………………………………378

Generalul Pele mi-a fost camarad ………………………………………………………383

Cazul Ioan Ursu ……………………………………………………………………………….385

Capitolul XXI. Implicări externe în evenimentele din decembrie

1989 ……………………………………………………………………………………………….388

Ungaria a fost constant penetrantă pentru destabilizarea României ………..394

Intervenţia Iugoslaviei – o profundă deziluzie……………………………………..394

În decembrie 1989, „Estul” şi „Vestul”

au făcut front comun în România……………………………………………………….397

Ceauşescu nu a luat nicio decizie în legătură cu informaţiile de

anticipare ce i-au fost prezentate………………………………………………………..398

Securităţii i-au fost blocate investigarea şi documentarea

intervenţiilor externe ………………………………………………………………………..401

Capitolul XXII. Diversiuni şi Diversiuni ……………………………………………..408

Incendierea Bibliotecii Universitare …………………………………………………..408

„Trupele cubaneze să intre în dispozitiv!” …………………………………………..413

Capitolul XXIII. Detenţia militară………………………………………………………420

9Iulian N.Vlad – confesiuni pentru istorie

Detenţia ilegală-izolatorul improvizat…………………………………………………420

Anchetatorii …………………………………………………………………………………….426

Procurorul militar, maior Vasile Pantea………………………………………………433

Generalul (de securitate) Aristotel Stamatoiu i-a dat colonelului (de

securitate) Dumitru Mazilu paşaportul de disident persecutat de …

securitate…………………………………………………………………………………………438

Procurorul militar căpitan Marius Budu ……………………………………………..439

Anchetatorul şef, un procuror militar torţionar al muncitorilor

revoltaţi la Braşov în noiembrie 1987 …………………………………………………440

Judecătorul, Generalul magistrat Adrian Niţoiu interpretul unei

partituri. Şi-a cerut iertare şi i-a făcut cadou victimei stiloul cu care

i-a semnat trei sentinţe de condamnare cumulată la 24 de ani şi şase

luni de închisoare …………………………………………………………………………….447

După patru ani, în casa părintească, generalul Vlad îşi regăseşte

mama care nu-şi mai recunoştea fiul…………………………………………………..449

Toată elita politică din istoria modernă a României a făcut stagii la

Jilava………………………………………………………………………………………………458

Atentat după atentat la viaţa generalului Vlad ……………………………………..462

Prima oară când am intrat într-o puşcărie, într-un penitenciar, a fost

atunci când am fost adus ca şi condamnat …………………………………………..476

Capitolul XXIV. Modelul represiunii …………………………………………………..478

Metodele de anchetă au fost preluate de la Siguranţă ……………………………478

Inspiraţia sovietică a favorizat impulsurile animalice ale unor

anchetatori răi ………………………………………………………………………………….479

Nu am trimis pe nimeni în judecată pentru fapte politice împotriva

securităţii statului. …………………………………………………………………………..482

Ceauşescu a făcut o demascare cu tentă politică anti-Dej a abuzurilor

şi ilegalităţilor atribuite Securităţii……………………………………………………..483

Istoria nu va putea motiva suferinţele pricinuite deţinuţilor politici……….485

Nu am permis cercetarea penală prin constrângere……………………………….487

Moartea în detenţie a generalului Emil Macri a fost grăbită de Sergiu

Nicolaescu ………………………………………………………………………………………489

Condiţia unor lideri ai partidului nu justifica sacrificiul vieţii vreunui

ofiţer de securitate ……………………………………………………………………………492

Capitolul XXV. Istoria scrisă de învingători………………………………………..496

Institutele de ascundere a adevărurilor incomode…………………………………496

Institutul patronat de Iliescu lucrează pentru nemurirea lui Iliescu ………..499

Când am fost trădător şi pe cine am trădat? …………………………………………500

Lecţia comisarului pentru justiţie, Dumitru Mazilu………………………………….502

Generalul magistrat Adrian Niţoiu, judecătorul

generalului Iulian Vlad: „Vă rog, iertaţi-mă, v-am condamnat pe

nedrept, la ordin”……………………………………………………………………………..503

10Iulian N.Vlad – confesiuni pentru istorie

Antecedentele abuzului judiciar în cazul judecătorului Niţoiu………………505

Capitolul XXVI. Întâlnirile cu personalităţi ale momentului………………..507

Virgil Măgureanu …………………………………………………………………………….507

Evaluarea intenţiilor directorului S.R.I., Virgil Măgureanu privind

întâlnirea cu deţinutul Iulian Vlad………………………………………………………518

Senatorul Sergiu Nicolaescu, un preşedinte de comisie senatorială

pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989, cu mandat de

ştergere a urmelor crimelor prin care s-au autolegitimat „emanaţii

revoluţiei”……………………………………………………………………………………….527

Miliţianul Ion Suceavă, de la şef de post comunal la general şi

profesor universitar, coordonator de doctorate – consultant al

senatorului Sergiu Nicolaescu……………………………………………………………530

Gelu Voican-Voiculescu, o personalitate complexă şi contradictorie,

dar constant corectă în relaţia cu generalul Iulian Vlad………………………..533

În miez de noapte, cu ministrul Justiţiei, Petre Ninosu, acasă la

Corneliu Mănescu ……………………………………………………………………………536

Intervenţie chirurgicală de urgenţă refuzată de medicii Spitalului

Ministerului de Interne. Lecţia profesorilor Setlacec şi Litarczek………….541

La Jilava în celulă cu Ion Dincă …………………………………………………………548

Vizita Ministrului Justiţiei, Mircea Ionescu Quintus …………………………….549

Capitolul XXVII. Şefi ai Serviciului Extern al Securităţii Statului ………..552

Cu generalul Victor Marcu despre şefii spionajului României……………….552

Potera spionajului pe urmele fratelui prim-vicepreşedintelui

Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, profesorul Ioan

Ursu ……………………………………………………………………………………………… 561

Ceauşescu nu a încetat să ceară ca Pacepa să fie pedepsit, adică, de

fapt, să se aplice legea. ……………………………………………………………………..563

Capitolul XXVIII. Serviciul extern al Departamentului Securităţii

Statului ………………………………………………………………………………………….589

Brucan despre Mircea Răceanu: „Ăsta este trădător, nu ai ce-i face.” ……611

Pleşiţă: „Aduceţi-l pe Horia Sima în ţară, să-l condamnăm la

moarte!”………………………………………………………………………………………….614

Pacepa a ordonat dezbinarea emigraţiei române…………………………………..615

Pleşiţă a trimis un comando pentru răpirea din Austria a aviatorului

Aurel Popescu………………………………………………………………………………….619

Ion Stănescu nu a fost agent al K.G.B.-ului. El a luat parte la

demascarea politică a agenţilor Moscovei …………………………………………..628

O carte, „Gânduri de codrean” şi filele ei despre decembrie 1989 …………630

Gardienii revoluţiei, de sub comanda lui Adrian Droc, au cerut

generalului Bucurescu arme pentru apărarea Ministerului de Interne ……..631

Capitolul XXIX. Diversiunile generalului Ioan Talpeş …………………………635

11Iulian N.Vlad – confesiuni pentru istorie

„Celebrul Militaru nu mai avea o conexie veridică la Moscova. S-a

încercat o lovitură de ultimă oră, prin intermediul Securităţii” ………………635

Centrul de comandă militară Vlad – Stănculescu – Guşă nu a existat.

Generalul Stănculescu nu a fost nici un moment alături de generalii

Vlad și Gușă ……………………………………………………………………………………637

Vlad şi Guşă nu cunoşteau scenariul troicii Iliescu-Brucan-Roman.

Stănculescu l-a urmat ……………………………………………………………………….639

Consiliul Politic Superior al Armatei, rezervă de cadre a puterii

post-decembriste………………………………………………………………………………640

Talpeș și Măgureanu în bărci diferite?! ………………………………………………644

Ca director al SIE, generalul Talpeș nu a răspuns așteptării

profesioniștilor ………………………………………………………………………………..646

Directorul K.G.B., Evgheni Primakov, oaspetele lui Virgil

Măgureanu………………………………………………………………………………………648

„Preşedintele Ion Iliescu nu mi-a semnat nimic, dar din privirea

dânsului am înţeles că a fost de acord” ……………………………………………….652

„Puterea lui Ion Iliescu este mai mare decât a lui Nicolae Ceauşescu”……653

Capitolul XXX. Sistemul contrainformativ al securității statului………….657

Contrainformaţiile naţionale ale României ………………………………………….661

Generalul Neagu Cosma refuză tutela spionajului. Câştigă generalul

Doicaru. ………………………………………………………………………………………….667

Direcţia a IV-a Contrainformaţii Militare ……………………………………………671

Contraspionajul extern ……………………………………………………………………..680

Suspiciune şi corupţie, până la ministrul de Interne ……………………………..684

Capitolul XXXI. Amintiri despre unii Şefi ai Direcţiilor Operative

ale Securităţii …………………………………………………………………………………688

Andrei Gluvacov ……………………………………………………………………………..688

Pavel Aranici …………………………………………………………………………………..689

Nicolae Budişteanu ………………………………………………………………………….692

Dumitru Borşan ……………………………………………………………………………….696

Dumitru Tăbăcaru ……………………………………………………………………………698

Cristache Zambeti, detectivul care i-a prins pe spărgătorii Băncii

Naţionale ………………………………………………………………………………………..699

Aron Bordea ……………………………………………………………………………………701

Gheorghe Raţiu ……………………………………………………………………………….702

În loc de postfaţă şi concluzii. Generalii Iulian N. Vlad şi Ştefan

Guşă au stricat planurile pentru România ale Conspiraţiei de la

Malta……………………………………………………………………………………………..704

Angajamentele şi bilanţurile Moscovei înainte de Malta……………………….706

Gentlemen’s agreementul de la Malta…………………………………………………718

Consecințe post Malta. Angajamente față de Vatican, disoluția

Iugoslaviei și constituirea Grupului de la Vișegrad. ……………………………..720

12Iulian N.Vlad – confesiuni pentru istorie

Generalii Iulian Vlad și Ștefan Gușă au stricat planurile pentru

România ale Conspiraţiei de la Malta …………………………………………………721

ANEXE……………………………………………………………………………………………….729

Anexa 1. Brucan – acuzatorul diversionist…………………………………………..730

Anexa 2. Comitetul de supraveghere Helsinki. Orchestrarea

protestului internaţional împotriva suspendării procesului

intentat generalului Vlad ………………………………………………………………..737

Anexa 3. Poziţia publică a generalului Iulian N. Vlad faţă de

scrisoarea comitetului de supraveghere Helsinki……………………………..742

Anexa 4. Acuzatorul diversionist Brucan revine ………………………………….745

Anexa 5. Dreptul la replică a generalului Iulian N. Vlad………………………750

Anexa 6. Ultimul cuvânt al generalului Iulian N. Vlad, ………………………..768

Anexa 7. Sentinţa Curţii Supreme de Justiţie – Secţia Militară …………….780

Anexa 8. „Genocidul” din decembrie 1989 – cronologia şi vectorii

dezinformării …………………………………………………………………………………782

Anexa 9. Judecarea recursului…………………………………………………………….785

Anexa 10. Sentinţa în recurs a Curţii Supreme de Justiţie din 28

aprilie 1992…………………………………………………………………………………….789

Anexa 11. Extrase din depoziţia de martor a generalului Iulian

Vlad în procesul ofiţerilor Ministerului de Interne judecaţi în

„Procesul Timşoara”………………………………………………………………………791

Anexa 12. Reflectarea în presa anilor ’90 a proceselor intentate

generalului Iulian Vlad …………………………………………………………………..796

Anexa 13. Antecedentele abuzului politico-judiciar ale

Judecătorului Adrian Niţoiu …………………………………………………………..805

Anexa 14. Iulian Vlad: „Poate vor veni momente când voi putea să

spun tot…” ……………………………………………………………………………………..808

INDEX DE NUME ……………………………………………………………………………..810