Zile grele pentru Uniunea Europeană

Nu mai reiau problemele uriaşe create de criza migranţilor şi, mai nou, de sutele de violuri şi de violenţele comise la Anul Nou în Germania şi alte state vestice de unii dintre aceşti „musafiri” mai mult sau mai puţin doriţi, ce au afectat aproape fiecare dintre cele 28 de state din Uniunea Europeană. O Uniune care pare să fi intrat într-o vrie greu de sugerat şi de imaginat cum va fi amorsată. Astfel, în ultimul timp, presa internaţională îl urmăreşte pe premierul britanic David Cameron în călătoriile sale pe continent, unde, în fiecare etapă, încearcă să-şi convingă omologii de necesitatea unei reforme în cadrul UE, ca o condiţie primordială pentru rămânerea ţării sale în UE. Demersul are loc pe fundalul unor ştiri importante referitoare atât la poziţia britanicilor faţă de UE, cât şi la cea a cetăţenilor din ţările membre privind aceeaşi Uniune, la care se adaugă şi comentariile presei vestice, din ce în ce mai preocupată de destinul ei. Din această perspectivă aş începe cu articolul pe care, la 26 iunie 2015, „Le Monde.fr” îl avea în grupajul prin care acest ziar şi alte cinci surate europene – „El Pais”, „The Guardian”, „La Stampa”, „Gazeta Wyborcza” şi „Süddeutsche Zeitung”, reunite în reţeaua Europa -, analizau repercusiunile aşa-numitului „Brexit” (ieşirea britanicilor din UE – n.n.) asupra Uniunii. „Cuvântul cel mai des folosit la Bruxelles este «reformă». Problema este că niciun conducător european nu înţelege acelaşi lucru prin «reformă». Pentru un conducător german, a reforma înseamnă a proceda la schimbări structurale şi a echilibra bugetele pentru a fi competitive. Pentru un francez sau un italian, aşa ceva înseamnă mai multe cheltuieli publice, politici orientate spre crearea de locuri de muncă. Iar pentru Cameron, reformarea UE trece, evident, printr-un nou contract pentru Marea Britanie. Pentru el, reforma înseamnă recunoaşterea excepţiei britanice în Europa”. Articolul era scris pentru grupaj de Ian Traynor, de la „The Guardian” .

Între timp, Cameron a dat liber miniştrilor din cabinet să acţioneze după propria conştiinţă în privinţa rămânerii în UE, pe fundalul negocierilor sale cu partenerii europeni pentru ca la summitul european din 17-18 februarie să abţină acordul pe care îl reclamă. Dacă, totuşi, negocierile eşuează, el a declarat la BBC că nu exclude „nimic” în ce priveşte referendumul programat până la finele lui 2017. „Cel mai bun lucru pentru Marea Britanie ar fi să rămână într-o Uniune Europeană reformată (…). Am speranţa că se va ajunge la un acord în februarie”, arăta el. Evident, prin ideea unei UE reformate el înţelege ceea ce vrea guvernul său. Trebuie subliniat că grupajul amintit concluziona tranşant că, pentru Bruxelles, „Brexit” va fi mult mai grav decât Grexit” (ieşirea Greciei din UE – n.n.).

Din aceeaşi perspectivă trebuie discutate şi cele constatate de sondajele de opinie ce se ocupă tot mai des de viitorul UE. Astfel, la 7 ianuarie, agenţia Reuters cita un sondaj al Institutului Orb, potrivit căruia 54% dintre britanici sunt favorabili unei ieşiri din UE: cu trei puncte mai mult decât acum un an. Aşadar, euroscepticismul britanicilor este în creştere, ştiut fiind conservatorismul lor şi că ei îşi modifică greu opţiunile, ceea ce contrastează cu optimismul lui Cameron, care ştie că o ieşire din UE a ţării sale va zgudui din temelii Uniunea, întrucât este vorba de a doua putere economică şi de una dintre cele două puteri militare europene. Potrivit unui sondaj Gallup International Association, efectuat în noiembrie-decembrie şi citat de Deutsche Welle, opţiunile britanicilor în cazul UE par a fi aprobate de mulţi dintre cetăţenii din statele membre, printre care Uniunea este tot mai nepopulară. Au fost chestionaţi cetăţeni din 14 ţări membre, atât fondatoare, cât şi unele admise recent, România şi Bulgaria. Dacă recordul de susţinere se înregistrează printre români şi bulgari (80%), urmaţi de nemţi şi italieni (72% şi, respectiv, 65%), cei din Italia, Olanda, Suedia, Danemarca, Belgia şi, desigur, Anglia sunt tot mai dezamăgiţi. „Europa se află într-o situaţie revoluţionară clasică, în care masele sunt tot mai puţin dispuse să tolereze vechile reţete, iar elitele politice nu sunt capabile să conducă într-o direcţie nouă”, conchide sursa citată.

Subiectul nu este ocolit nici de presa britanică, ce pare a promova euroscepticismul. Astfel, la 8 ianuarie, publicaţia londoneză „New Statesman” vorbea încă din titlu despre „Inevitabila dispariţie a UE”. „Asemeni tuturor imperiilor europene din istoria recentă, care s-au prăbuşit în vremuri de criză, şi UE va înceta să mai existe, susţin cercetătorii britanici. Studiile asupra integrării europene constutuie unii dintre polii de cercetare cei mai activi din ultimii 20 de ani. Atât prin analize, cât şi personal, cercetătorii din acest domeniu au susţinut „proiectul european”. Dar, dacă Europa ar fi avut nevoie mai curând de „studii asupra dezintegrării europene”, pentru a relua întrebarea pusă de Josip Glaurdic, specialist croat în dezmembrarea Iugoslaviei şi cercetător în ştiinţe politice? Întrucât este clar că, în Europa, istoria ultimului secol este mai bogată în exemple de dezintegrare decât de integrare. Luaţi exemplul imperiului Austro-Ungar, Iugoslaviei şi URSS”.

Ideea prăbuşirii imperiilor nu e nouă, ea a fost reluată recent şi de premierul olandez Mark Rutte, citat de ziarul britanic „Financial Times”, când a apreciat că „Europa riscă să se prăbuşească, precum Imperiul Roman din cauza crizei migranţilor”. El a făcut declaraţia într-un moment important, înainte ca ţara lui să preia preşedinţia prin rotaţie a UE – 1 ianuarie. „Prima etapă constă în faptul că trebuie asigurat controlul frontierelor”, aprecia el. „Imperiul Roman ne-a arătat, iar noi o ştim cu toţii, că marile imperii se prăbuşesc dacă frontierele nu sunt bine protejate”, a continuat Rutte. Afirmaţiile au fost făcute la Bruxelles, context în care, aşa cum este normal, premierul olandez a precizat că guvernul său va acorda un loc central crizei migranţilor în perioada în care acesta va asigura preşedinţia Uniunii.Fireşte, el a avut şi propuneri concrete: „Trebuie să oprim acest flux de migranţi care vin în Europa, nu putem continua cu nivelurile actuale”.

Din păcate, contextul nu este unul simplu, ceea ce l-a determinat pe Rutte să spună că nu este sigur că se va ajunge la un acord între UE şi Marea Britanie, spre a evita „Brexit”. „Când văd ceea ce a propus Cameron, îmi zic că anumite lucruri sunt posibile, dar că altele sunt dificile”, declara el cotidianului londonez „The Guardian”. Ideea lui Rutte de a compara căderea Imperiului Roman cu declinul actual al UE nu este nouă, asocierea respectivă fiind făcută şi de alte personalităţi. De notat, totuşi, că istorici specializaţi în problemele antichităţii o contestă. Pe site-ul Atlanticlo.fr, David Engels declara că „luarea de poziţie a lui Rutte se bazează pe un scurtcircuit intelectual frecvent: cum apare cea mai mică problemă politică undeva, se invocă declinul Imperiului Roman. Din punct de vedere istoric, această viziune este foarte naivă, cu atât mai mult cu cât ea este motivată unic, se vorbeşte despre problemele migraţiei actuale, considerată ca fiind asemănătoare imigraţiei germanice din antichitate, ceea ce, ţinând seama de contextul istoric total diferit, este total insuficient”.

Dincolo de dispute, un lucru este clar: din toate părţile, UE este zguduită din temelii, voinţa politică de a o păstra pare a fi anihilată treptat de fapte grave şi evenimente imprevizibile, de amploare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.