Ziua I a marilor proteste – disperare la pensionari, amorţeală şi frică la bugetari

Televiziunile titrează cu literele mari: „A început sezonul protestelor” , ” Ziua grevei generale” sau „România – închisă pentru grevă” şi transmit în direct cele câteva manifestări ale protestatarilor. Prea puţine, pentru ceea ce se anunţase a fi o grevă generală. Dacă ieşi în stradă şi faci un tur al câtorva şcoli, spitale sau facultăţi, realizezi că, pentru români, ideea de grevă generală şi de protest sunt noţiuni uitate sau intrate în amorţire.

Ziua protestelor în sectorul 1 al Capitalei

 În Piaţa Victoriei s-au strâns pensionarii din Galaţi şi câţiva din Bucureşti, pentru a protesta faţă de măsurile de reducere a pensiilor cu 15%. De la precedentul protest al pensionarilor, atunci când bătrânii aflaţi în pragul disperării l-au speriat pe locatarul de la Cotroceni, autorităţile au înăsprit măsurile de pază şi securitate. Aşa se face că cei aproximativ 150 de pensionari din Galaţi şi Bucureşti nu au avut voie să protesteze chiar sub geamul lui Boc, ci la distanţă mare de clădirea Guvernului, pe trotuarul din faţa Muzeului Antipa. Numărul jandarmilor şi al poliţiştilor care supravegheză manifestaţia pensionarilor este aproape egal cu cel al protestatarilor. Și grilajele de protecţie sunt mai multe decât de obicei. Mai ceva chiar decât înaintea unui meci Rapid-Steaua. Bătrânii flutură cupoanele de pensie şi strigă atât cât îi ţin puterile: „Jos Băsescu!”, „Jos Guvernul!”, „Jos beţivul!” , „Jos dictatorul!”.

Ion Gaiţă, în vârstă de 71 de ani, din Galaţi, pensionat din 1998, îşi spune păsul: „Am muncit 40 de ani ca un sclav, muncă grea de oţelar, şi am o pensie de 11 milioane. Am soţia bolnavă, la pat de patru ani, şi doi copii bugetari şi ei amărâţi. Din ce o să mai trăiesc?!! Îmi dă madam Udrea din averea ei, sau fii-sa lui Băsescu?! Ziceau că a fost Tăriceanu un hoţ. Pe dracu’ ! Hoţi sunt ei, ăştia ai lui Băsescu, cu Boc ăsta, cu Udrea, cu Videanu şi cu toţi ai lor! Tăriceanu ne-a mărit pensiile şi am dus-o şi noi, ăştia amărâţii, ceva mai binişor. Acum au venit mafioţii ăştia să ne ia şi pielea de pe noi! Să plece, toţi cu Băsescu în frunte!”.

Mariana Cernat, învăţătoare pensionară din Bucureşti, în vârstă de 68 de ani, se uită cu ochii în lacrimi către clădirea Guvernului şi spune aproape în şoaptă: „Am venit şi eu aici, la manifestaţie, lângă cei de la Galaţi. Și noi, ăştia din Bucureşti, suntem la fel de loviţi de soartă. Dar poate nu avem atât curaj, sau cine ştie, poate nu mai avem putere. Mi-au trecut prin mână mii de copii, într-o viaţă de muncă. Oare lui Boc ăsta nu i-o crăpa obrazul de ruşine, nu o fi avut şi el o învăţătoare care i-a pus stiloul în mână?! Și acum îi ia 15% dintr-o pensie şi aşa amărâtă. Eu am 9 milioane pensie şi sunt diabetică, dependentă de insulină. Sunt văduvă şi am de plătit întreţinerea la un apartament cu două camere, din ce o să o mai plătesc?! O să ajung în stradă. Fiica mea e medic rezident şi nu m-a ascultat, deşteapta, să plece în străinătate, stă aici pe 17 milioane de lei, rezident la Spitalul ,,Victor Gomoiu”. Deh! Nu a vrut să mă lase singură. Dar acum, după ce ne taie ăştia tot, cum o să ne descurcăm?!! Sunt pedagog şi nu ar trebui să vorbesc aşa, dar mă sufoc dacă nu o spun: Să îi ardă focul cu minciunile lor, sunt nişte criminali! Iar Băsescu e cel mai mare criminal dintre toţi! L-am votat şi prima oară, şi acum în iarnă, am crezut în el, chiar am crezut că e apropiat de popor şi de durerile noastre. Dar uite, că e cel mai nenorocit şi cel mai mincinos dintre toţi. A vrut doar votul nostru şi acum ne omoară cu zile, în loc să ne facă mai blândă ultima parte de viaţă, el, mafiotul-şef, ne ia şi pâinea, şi medicamentele!”.

Câţiva pensionari ridică deasupra capului pancarte pe care au scris câteva vorbe „dulci” pentru puterea portocalie: „Ăla micul şi cu ăla chiorul au nenorocit poporul!” şi „Plecaţi acasă, hoţilor! ” , şi continuă să scandeze: „Boc, ieşi afară! Vino aici, dacă ai curaj!” . Jandarmii sunt în continuare la datorie şi se uită la ceas, pregătindu-se să schimbe dispozitivul de pază. Bătrânii spun că de aici, din Piaţa Guvernului, vor pleca să protesteze şi în faţa Palatului Cotroceni, şi în faţa Parlamentului. „Sunt surzi şi muţi, pungaşii ăştia ai lui Băsescu şi Boc, nu vedeţi că nu au venit să vorbească cu noi!” , spune cu obidă un pensionar venit de la Galaţi.

Din Piaţa Victoriei ne îndreptăm spre câteva şcoli din sectorul 1.

La Şcoala generală nr. 11 Ion Heliade Rădulescu, situată pe strada Monetăriei, lângă clădirea Muzeului Țăranului Român, lucrurile arată ca într-o zi normală: copii în recreaţie, câteva cadre didactice care îi supravegheză, o clasă se pregăteşte pentru ora de sport. Nici pomeneală de grevă. Angela M., învăţătoare, răspunde cu destulă precauţie şi temătoare atunci când o întreb dacă domniile lor, cadrele didactice din această şcoală, nu sunt în grevă: „Ce grevă, doamnă?!! Păi, ne zboară urgent, ăştia! La evaluarea anuală îmi trântesc un nesatisfăcător de nu mă văd şi rămân în stradă, fără slujbă. Am muncit pe brânci să ajung învăţătoare în şcoala asta, ce să fac, am rate de plătit. Da, aş prostesta şi eu, poate şi alţi colegi ai mei, dar noi, ăştia de la Heliade Rădulescu, nu putem, înţelegeţi dumneavoastră de ce….Direcţiunea e cu ei.” Învăţătoarea se uită iar cu precauţie în stânga şi în dreapta, mă salută scurt, şi pleacă să îşi cheme copiii înapoi în clasă.

Mergem mai departe. Acelaşi sector al Capitalei, altă şcoală, altă situaţie. La Şcoala nr.1 Sfinţii Voievozi, curtea e goală, ca într-o zi de duminică, geamurile sunt închise şi singurele persoane cu care pot vorbi sunt doi angajaţi ai firmei de pază. „Toată lumea de aici e în grevă. Și mâine la fel, şi cred că toată săptămâna. Aşa am auzit de la ei. Au plecat toţi încolonaţi, acum o oră, să facă manifestaţie în faţa ministerului. Ziceau că se strâng mai mulţi acolo ” , spune unul dintre paznici.

„Ce să facă, săracii de ei, au şi ei dreptate. Muncesc de dau pe brânci şi unii din ei câştigă bani mai puţini decât am eu pe lună, şi vorba aia, eu nu am învăţat atâta carte ca ei. Nu-i corect să păţească aşa profesorii şi pensionarii! Să taie naiba de la ei de la ăştia bogaţii din Guvern şi din Parlament! Și de la Băsescu! Să îi mai ia din maşinile alea multe, alea negre cu care merge el” , zice şi cel de-al doilea paznic al şcolii, transformat ad-hoc în avocatul dascălilor din Şcoala generală nr. 1 Sfinţii Voievozi.

Aproape de Şcoala generală nr. 1 se află şi Maternitatea Polizu. Aici, nici o adiere de grevă. Un paznic încruntat îmi ţipă, pus pe arţag: „Aici nu-i grevă! N-ai tu treabă. Și n-ai voie înăuntru cu aparat foto, şi oricum n-ai voie dacă nu ai treabă la camera de gardă. Că nici nu-i oră de vizite. Și oricum, voi, ziariştii, trebuie să faceţi cerere la director ca să intraţi în spital.” Pe treptele maternităţii stau cinci cadre medicale, ieşite probabil să ia o gură de aer. Mă uit cu atenţie şi nu văd pe braţul lor nici măcar acea banderolă pe care scrie „Grevă” , aşa cum aveau cadrele sanitare de la Spitalul Municipal. Ignorându-l pe cerberul de la poarta maternităţii, fac doi paşi spre cei cinci medici şi asistente şi îi întreb dacă sunt sau nu în grevă. Un medic mai tânăr îmi răspunde scurt şi amar, în timp ce ceilalţi intră înapoi în clădire, parcă s-ar fi dat alarma: „Nu! Că n-ai cu cine!”

Cam aşa a arătat ziua marilor protestelor, a grevei generale, într-o parte a sectorului 1 din Bucureşti. Românul divizat, ca tot românul. Unii şi-au asumat riscul de a intra în grevă, alţii, de frică – aşa cum lesne se poate observa – nu, iar cei mai vârstnici – din nou cei mai curajoşi, au venit, aşa cum au putut, să îşi strige disperarea sub ferestrele ferecate ale lui Băsescu şi Boc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.