Pe 17 aprilie am sărbătorit Ziua Țăranilor și Țărăncilor, inaugurată de mișcarea rurală Via Campesina din Italia, în anul 1966.
Preluată și de asociația țăranilor din România, Eco Ruralis, sărbătoarea a reunit zonele rurale cu zonele urbane, în cadrul unirii țărănești globale împotriva sistemelor agricole industriale. Cu alte cuvinte, rezistența țărănească este în creștere, în vederea apărării semințelor țărănești și a vieții rurale. Avându-și zona de luptă în întreaga țară, asociația Eco Ruralis duce o politică de salvare a micilor fermieri și a țăranilor, ignorând politica unor politicieni care își doresc eliminarea definitivă a micilor agricultori. În România, după cum am remarcat în alte împrejurări, acești politicieni sau funcționari în viața publică au izbutit să elimine ceea ce părea specific național, lăsând sute de sate pustii. Exemplul cel mai potrivit este economistul Valentin Lazea, în viziunea căruia agricultura de subzistență din România trebuie să ia sfârșit, fiind înlocuită de comasarea și industrializarea capitalistă.
O spune cu vorbele lui acest domn cu diplome economice în SUA și Anglia : „Avem interesul de a-i scoate din agricultură pe agricultorii de subzistență, pe cei care sunt prea mici” ; „Micii fermieri nu au nici o șansă, deoarece doar marile proprietăți pot fi profitabile” ; „Cei care nu-și lucrează pământul trebuie amendați și determinați să renunțe la el”. Iată cu cine luptă asociația Eco Ruralis și încă vreo câteva mai puțin cunoscute. Ținta lor este „suveranitatea alimentară” – acesta fiind scopul agriculturii, al agroecologiei care va asigura durabil sursa de hrană. Oamenii din sate, reprezentând aproape jumătate din populația țării, trebuie să dețină controlul asupra pământului și drepturile necesare pentru a cultiva, crește și produce hrană, fără să depindă de guvern. La rândul ei, asociația europeană Via Campesina, preocupată de conservarea Semințelor Tradiționale, urmărește legile care să recunoască dreptul țăranilor de a folosi semințele. În timp ce politicienii români strâmbă din nas când aud vorbindu-se de salvarea agriculturii de subzistență, organisme europene fac o recomandare logică, de bun simț, îndemnând întoarcerea la tradiție, la rezistență în fața necunoscătorilor care ocupă funcții în guverne. Este vizibil că „șefi” ca domnul Lazea par a nu fi auzit că, din 2014, Organizația pentru Agricultură și Alimentație a Națiunilor Unite (FAO) a stabilit sărbătoarea „Anului Internațional pentru Fermele de Familie”. Ca urmare, fermele și gospodăriile familiale din România, țăranii și grădinarii noștri și-au serbat în 17 aprilie existența oficializată în plan mondial. Eco Ruralis amintește tuturor că Studiul Global al Agriculturii, sponsorizat de FAO, arată că „fermele de familie sunt soluția pentru asigurarea suveranității alimenare pe termen lung în lume”. ONU, FAO, Via Campesina, Eco Ruralis amintesc că Drepturile Țăranilor au aceeași valoare cu Drepturile Populațiilor Indigene (din America de Sud, spre exemplu, care au fost colonizate de europeni), iar cele două categorii au în comun lupta pentru Dreptul la Hrană. Declarația a fost tradusă de Eco Ruralis în limba română.
Na, că n-am știut.. Da, intreabă pe fermierul care nu demult demonstra pe străzi, de are cunoștință și vrea această zi a ”agricultorului”..cu siguranță invenție a unora din parlament spre a mai justifica uzura fotoliului..
Daca au inceput acolo in colonii va veni damblaua imediat,cel tirziu luna viitoare.Tot ce fac americanii trebuie copiat,altfel se instaleaza indisciplina in colonie.
Românii ce locuiau numai la sate nu și-au spus niciodată țărani! I-au numit țărani, în batjocură, orășenii ce, nu tare demult, nu erau români. Aratați-mi o singură plăsmuire românească (cântec, baladă, basm, ghicitoare s.a.) cu cv „țăran”!
PS Poza nu arată nicidecum lumea adevărată a satului. 1 Nimeni nu se dezbrăca la pelea goală mai ales la fân pînă acum 50 de ani. Primii prostiți au fost navetiștii și cei mutați la oraș veniți ân vacanță, concdiu. Oricum nu-și ardeau pielea, că asta este bronzatul, că nu e nimic sănătos, și te zgîrie cotoarele ierbii uscate. 2 De obicei bărbatul nu se urcă pe fârcitură cînd sînt copii sau/și femei. Nu numai că e nevoie de putere să arunci fânul sus dar nu oricine o poate clădi bine.
Dacă domnul Lazea-BNR ar fi privit acum câțiva ani la postul francez TV 5 ar fi văzut o emisiune despre Agricultura ecologică. În cadrul emisiunii a fost un reportaj cam 20 minute despre “România Eldorado agriculturii ecologice din UE”. Și ar fi văzut un român muncind în Spania într-o livadă de limnes acoperită cu plasă practic într-o cușcă. În contra partidă proprietatea lui Dumnezeiască intre dealuri domoale propice ziceau francezii pentru orice tip de agricultură. Se întreba reportera de ce statul român nu-i încurajează și sprijină pentru o foarte profitabilă agricultură ecologică? Tot aici era prezenta un cetățean italian din Pecica cu 1800 de ha și un tânăr elvețian ajutat de Elveția să-și cumpere în România 800 ha pământ. Amândoi agricultură ecologică vindeau imediat tot ce produceau. Concluzionau francezii: acești străini primesc subvenție de la statul România și cară în țara lor tot profitul. De atunci l-au paradit pe domnul Porumboiu ca să ia un Șeic un 50000 Balta Brăila și probabil alte zeci mii de ha, unguri, austrieci oricine toți cu împrumuturi avantajoase de la statul lor. Domnul Lazea a primit ordin pentru ce spune, probabil militarii din NATO ce împânzesc România, lăsați la vatră vor să devină proprietari fermieri pe pământul românilor și trebuie pregătit terenul.
Si cum si-au spus ma taranii, daca nu-si spuneau ,,tarani”?
Isi spuneau cumva ,,fermieri” ca-n Hamerica?
Uite cantece de care vad ca nu stii:
,,Tarancuta cum ea, dar vezi ca badei i-ar placea”
,,Taranul e pe camp … El are si-o nevasta”…cantec ptr copii.
,,Gata cu taranii, s-au emancipat”.
Iar poezii si carti sunt o multime (Ex ,,Niste Tarani”), in care cuvantul ,,taran” nu are nimic peiorativ, ba dimpotriva, admirativ. Nici n-ar putea fi altfel fatza de ,,talpa tzarii” si niciun mioritic nu poate contesta ca n-a avut macar un bunic sau strabunic taran……[Rumburak]
Își spuneau oameni.
Slavici, Amintiri despre Eminescu: Ziceam eu ca nu fac nici o deosebire intre romani si alti oameni, dar stiam ca intre popoarele pe care le cunosteam din propria mea intuitiune nu e nici unul care se poate asemana cu romanii in ceea ce priveste bogatia vietii sufletesti si destoiniciile de tot felul. Imi ramasese aceasta din timpul copilariei petrecute intr-o lume in care „om” era numai romanul, iara ceilalti, fie unguri, svabi, sarbi, soacati ori jidovi, erau socotiti, daca nu spurcati, cam asa ceva.
Ba Calin, mie imi pare rau de copilaria ta daca ai crescut cu asemenea oameni. Tu esti exemplul clar ca ura se invata, nu te nasti cu ea.
Ce au de-a face aberatiile lui Lazea cu ‘capitalismul’?! Este vorba de corporatismul in agricultura, iar acesta este un produs al statului, operind cu voie de la stat si in conlucrare cu statul!
‘Taranul’ ala pasunizat de autor prosteste (vezi si mai sus comentariile lui Calin), el si multi alti antreprenori, _noi_, _noi sintem capitalismul_.
Daca capitalismul sintem noi, daca Lazea este corporatismul etatist, atunci cine este autorul, acelasi Longin Popescu care s-a angajat in deversari demagogice cu ocazia Rosia-Montana, si tot aici, la Cotidianul? Nici el nu cred ca stie, in abureala pasunist-paseist-pastoralist-rapsodic festivista din capul lui. El e un condeier preocupat de adjective, metafore si ‘cuvinte nimerite’ fara nici o preocupare pentru insiruirea lor logica.
Nefericirea e ca astfel de ‘proza’ colcaie in toata dreapta (vezi programul AUR) si, iata, au platforma solida la Cotidianul. Nu e de mirare, de vreme ce acesta l-a elogiat si pe Ilie Serbanescu, economistul keynesian de dreapta care a originat in anii 1990 teze ‘Romania=colonia”, prin care generatii de ‘elite’ candidate au fost alienate de capitalism si de romanii obisnuiti. Azi, ea face ravagii ca slogan electoral (AUR)!
Daca vor avea succes, aceste ‘elite’ candidate vor face _exact_ acelasi lucru, acest pseudo-capitalism de stat, aruncind farime un pic mai grase de la buget ‘taranilor’ ca si noua de altfel, toti ceilalti. Sper ca romanii se vor prinde si ca vor da cu tifla retoricii lor etatiste si colectiviste, strigindu-le in fata, „Capitalismul sintem _noi_! Cine sinteti _voi_ si de ce trageti in noi?!”
Luati-va festivismul si dati-ne capitalismul!
Alta, Gheorghe Florescu, Confesiunile unui cafengiu: Familiile din cartier, de diverse naţionalităţi, se înţelegeau foarte bine, mai ales că la Moscova domnea „Tătucul tuturor popoarelor”, Iosif Visarionovici Stalin. E adevărat că noi, copiii, ne mai certam, apostrofându-ne cu apelative ca „măi ţărane” (pentru români), „măi jidane” (pentru evrei), „măi ţigane”(pentru romi). Mulţi copii de evrei comunicau imediat asta părinţilor, iar unii dintre ei, in special cei cu poziţii înalte în noua societate socialisto-comunistă, le atrăgeau atenţia părinţilor români şi ţigani. Era considerată atitudine antisemită şi chiar „duşmănoasă faţă de clasa muncitoare”, forţa conducătoare în Republica Populară Română.
Si trebuie sa fie motiv de mandrie nationala chinul acestor oameni? Unii s-au tehnologizat.Altii traiesc ca in evul mediu.Voteaza ca in evul mediu si gandesc asisderea.De aici si inapoierea.