Trecerea la moneda euro în anul 2015 „nu mai intră în discuţie”, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de New York Times.
Isărescu a afirmat într-un interviu că, prin menţinerea monedei naţionale, România a câştigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea şi de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar.
Fără control asupra politicii monetare, ţări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politică fiscală, respectiv creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul acordat New York Times.
„Sigur că au apărut nemulţumirea şi dezamăgirea, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte”, a adăugat Isărescu, potrivit New York Times.
Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat pentru ZF, recent, că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.
Publicaţia americană notează că menţinerea monedei naţionale a ajutat competitivitatea exporturilor României şi a condus la un cost mai scăzut al vieţii, care atrage „dintr-o dată” forţă de muncă bine calificată din statele euro aflate în dificultate.
Avantajele oferite de menţinerea propriilor monede sunt scoase în evidenţă de situaţiile dificile din ţări ca Grecia şi Spania, unde autorităţile nu mai au la dispoziţie măsuri de politică monetară pentru a-şi resuscita economiile „muribunde” şi a reduce şomajul ajuns la cote alarmante, de aproximativ 25%.
În consecinţă, multe state est-europene s-au răzgândit cu privire la adoptarea euro, notează New York Times.
Ce spunea Băsescu în septembrie
„Să facem o prioritate din îndeplinire a condiţiilor de intrare în zona euro. Nimeni nu a modificat obiectivul iniţial 2015. Vom vedea că nu depinde numai de noi, dar până una alta trebuie să menţinem acest obiectiv”, declarat Traian Băsescu la începutul lunii septembrie.
La scurt timp, ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, a spus însă că menţinerea ţintei de a introduce euro în România în 2015 nu este una realistă. „Este un termen foarte ambiţios. Eu cred că se va definitiva strategia României privind adoptarea monedei unice europene după alegerile din această toamnă”, a apreciat Georgescu.
Recent, Bulgaria a îngheţat pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei euro, în contextul crizei datoriilor de stat, considerând că aderarea la uniunea monetară nu ar mai aduce vreun beneficiu, ci numai costuri.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.