Nu islamofobia, extremismul și populismul din Olanda trebuie să sperie Europa, ci austeritatea încăpățânată și opacitatea Bruxellesului. Ea este cea care alimentează extremele. Asta a arătat votul masiv (o prezență de 81%) al olandezilor la alegerile de pe 15 martie. Sperietoarea Europei, extremistul Geert Wilders, și al său partid al Libertății au obținut mai puțin decât arătau sondajele. Cu 13% din voturi și 20 de mandate în camera inferioară a Parlamentului, PVV va fi a doua forță politică. A obținut cu cinci mandate în plus față de alegerile din 2012. Wilders rămâne o forță, însă una izolată.
Premierul Mark Rutte și Partidul pentru Libertate și Democrație (liberal) au câștigat alegerile cu 21,2%, însă au pierdut opt fotolii în Parlament, ajungând la 33 de mandate. Partidul a câștigat electorat pe ultima sută de metri, cel mai probabil, spun analiștii, datorită scandalului diplomatic cu Turcia, unde atitudinea fermă a lui Rutte i-a adus simpatia unor indeciși.
Un dezastru pentru „stânga modernă“
Dezastrul a fost suferit de Partidul Laburist, coalizat cu liberalii lui Mark Rutte. Au pierdut 29 de mandate și au obținut cu 19,1% mai puține voturi. Acum au doar 9 mandate, comparabil cu Partidul Animalelor. Din Partidul Laburist face parte ministrul de Finanțe, Jeroen Dijsselbloem, totodată președinte al Eurogrupului (grupul statelor din zona euro), o structură informală, cu o conducere nerecunoscută de vreun tratat UE, dar cu o putere disproporționat de mare. Eurogrupul este cel care strânge menghina pentru Grecia, Portugalia sau Irlanda. În Olanda, Dijsselbloem a dat disciplină bugetară și austeritate pe pâine cetățenilor. Alegerile sunt o lecție pentru partidele ce vor să promoveze „stânga modernă“ și „reformele structurale“. Nu surprinde ascensiunea Partidului Pensionarilor, care a ajuns de la două la patru mandate, într-o țară cu finanțele conduse de un partid de stânga și în care regele anunța, în urma cu mai bine de trei ani, moartea statului bunăstării.
Premierul Mark Rutte trebuie să formeze o coaliție însumând măcar 76 de mandate, iar aliații săi laburiști nu-l mai pot ajuta. Sistemul reprezentativ din Olanda a făcut ca în Parlament să ajungă 13 partide, cu scoruri și de 1,8-2% din voturi. Privirea lui Rutte se îndreaptă către creștin-democrați și liberalii din partidul D66. Chiar și asa, va mai avea nevoie de cel puțin cinci mandate, care pot veni din partea laburiștilor naufragiați sau de la ecologiști – va fi o coaliție de cel puțin patru partide.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.