Judecătoarea Aspazia Cojocaru, fosta colaboratoare a Securităţii, conform unei decizii CNSAS, a fost cea care a cedat şi a votat, alături de reprezentanţii PDL şi ai Preşedinţiei, pentru validarea referendumului organizat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Pentru mulţi dintre cei care au urmărit evenimentele ultimelor săptămîni, poate că această decizie a Curţii Constituţionale este surprinzătoare. Nu şi pentru cei care fac apel la memorie. Este clar acum că „cei 5” din CCR nu aşteptau nicidecum un răspuns de la Guvern, privind numărul cetăţenilor înscrişi pe listele electorale permanente, ci trecerea unui timp necesar convingerii judecătoarei Aspazia Cojocaru de a-i susţine la vot.
Episodul cu ameninţarea Aspaziei Cojocaru de către un deţinut condamnat pentru omor deosebit de grav n-a fost decît o lucrătură a serviciilor, pentru a ascunde adevăratul motiv de presiune asupra magistratului!
Aspazia a fost recomandată Securităţii de către Rodica Stănoiu
Adevărata presiune vine din trecutul Aspaziei Cojocaru. Pe Wikipedia, oricine poate citi:
„În aprilie 2007, deputatul PIN Cozmin Guşă a relevat presei că judecătoarea Aspazia Cojocaru a primit din partea CNSAS verdict de colaborare cu Securitatea. Verdictul a fost dat de către CNSAS în unanimitate, fiind bazat pe două note informative aflate în dosarul Aspaziei Cojocaru. Judecătoarea a recunoscut că a fost forţată în anul 1984 să scrie respectivele note, despre o colegă care pleca în străinătate definitiv, în cadrul unei anchete judiciare, dar susţine că nu a semnat angajament cu Securitatea şi nici nu a făcut poliţie politică. La câteva săptămîni, CNSAS a revenit asupra verdictului, în urma contestaţiei făcute de judecătoarea Cojocaru, spunând că nu a făcut poliţie politică”.
În 18 decembrie 2008, Realitatea TV, citînd chiar CNSAS, a oferit publicului mai multe amănunte despre acest subiect:
„În urma unei caracterizări a Aspaziei Cojocaru, care ar fi fost făcută de Rodica Stănoiu pentru Securitate, actuala judecătoare ar fi fost recrutată pentru a da note informative detaliate despre colega ei de birou, Marilena Uliescu, persoana pe care ar fi şi urmărit-o Stănoiu, arată CNSAS”.
Aşadar, cu numele de cod „Sanda”, Rodica Stănoiu a fost cea care a recomandat-o în aceşti termeni laudativi pe Aspazia Cojocaru să devină colaboratoare a Securităţii:
„Aspazia Cojocaru (n.r. – fosta colegă a Rodicăi Stănoiu la Institutul de Cercetări Juridice, la acest moment, judecătoare la Curtea Constituţională a României) prezintă o anumită încredere, în măsura în care se stabileşte o relaţie cu ea. Este în relaţii foarte apropiate cu Marilena (Marilena Uliescu, fostă colegă cu Rodica Stănoiu, la Institutul de Cercetări Juridice), cunoaşte o mulţime de amănunte din viaţa acesteia. Este foarte curioasă, sesizează foarte uşor tot ce se întamplă în jur”, relata sursa „Sanda” într-o notă informativă din martie 1984, conform actelor depuse de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) la dosarul aflat la Tribunalul Bucureşti, adaugă articolul postat pe site-ul Realitatea TV.
Numele de cod al judecătoarei: ANA
CNSAS a dat primul verdict în baza unor Note informative ale Aspaziei Cojocaru pe care le-a găsit în dosarul său. Acolo s-a găsit şi numele de cod al judecătoarei: ANA!
De remarcat că acest caz de colaborare cu Securitatea a apărut la puţin timp după ce dosarul deputatei Mona Muscă a fost făcut public, în urma căruia mult mai cunoscuta liberală a fost obligată să-şi dea demisia din Parlament!
Văzînd ce i se întîmplă Monei Muscă, Aspazia Cojocaru s-a simţit în faţa unui pericol imens ce-i va afecta fatal cariera. În mod ciudat, pe acest fond, totuşi, contestaţia Aspaziei Cojocaru este acceptată de CNSAS şi consiliul revine asupra deciziei, declarînd că aceasta nu a făcut poliţie politică!
Atunci s-a produs ascendentul unora asupra Aspaziei Cojocaru, care, pentru serviciul imens făcut în anul 2007, trebuia inevitabil, cîndva, să întoarcă serviciul celor care au scăpat-o atunci de dosarul de la Securitate.
Momentul potrivit se pare că a venit acum.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.