După ce Argentina a naţionalizat YPF Repsol, preşedintele bolivian Evo Morales a expropriat compania spaniolă de electricitate Red Electrica şi a ordonat forţelor armate să ocupe facilităţile companiei. Morales este iniţiatorul unei uniuni monetare similare celei propusă de Gaddafi pentru Africa.
Preşedintele bolivian Evo Morales a expropriat compania spaniolă de electricitate Red Electrica şi a ordonat forţelor armate să ocupe facilităţile companiei, relatează agenţia spaniolă de ştiri EFE preluată de The Wall Street Journal. Guvernul bolivian a preluat 74% din TDE (Transportadora de Electricidad SA), devenind astfel proprietarul a 80% din acţiunile companiei.
“Astăzi, când aducem un omagiu muncitorilor şi cetăţenilor bolivieni care au luptat pentru recuperarea resurselor naturale şi a serviciilor de bază, naţionalizăm distribuitorul de energie electrică”, a spus Morales. Preşedintele a declarat că a luat decizia ca urmare a refuzului Red Electrica de a mări salariile angajaţilor şi ca urmare a grevelor frecvente ale acestora. Morales a reproşat spaniolilor de la Red Electrica că au investit foarte puţin în Bolivia.
Red Electrica a achiziţionat compania boliviană de distribuţie a energiei în 2002. Acum, compania deserveşte 85% din consumatorii casnici şi operează 1.250 de kilometri de reţea electrică (73% din total). Red Electrica operează şi în Peru, însă ocuparea pieţei boliviene a reprezentat principala lovitură în America de Sud.
TDE a fost creată în 1997, în timpul unei perioade de privatizări în America Latina, în timpul unor regimuri liberale. TDE este deţinută in proporţie de 99,94% de Red Electrica International, o subsidiară a Red Electrica de Espana. Restul procentelor sunt deţinute de angajaţii companiei.
De când a preluat puterea, în 2006, preşedintele de stânga Evo Mora;es, primul preşedinte indigen al Boliviei, a folosit ziua de 1 mai pentru a anunţa naţionalizări în industria gazelor, petrolului, siderurgică si energetică.
Spania deţine 20% din Red Electrica, care are o valoare de piaţă de 4,45 de miliarde de dolari. Acţiunile Red Electrica nu au fost tranzacţionate marţi din cauza sărbătorii de 1 Mai. Ele au scăzut însă cu 24% de la începutul anului.
Pe 1 mai 2006, la scurt timp dupa ce a preluat puterea, preşedintele bolivian Evo Morales a anunţat naţionalizarea industrei gazelor naturale şi a petrolului. Bolivia este cel mai mare producător de gaze naturale din America deSud. Morales le-a transmis atunci britanicilor de la British Petroleum, spaniolilor de la Repsol, francezilor de la Total şi texanilor de la Exxon că trebuie să accepte noi contracte stabilite de guvernul de la La Paz sau să plece din Bolivia.
Pe 1 mai 2010, Morales a anunţat naţionalizarea unei companii siderurgice deţinută de elveţienii de la Glencore, sub pretextul că aceştia nu au investit suficient, precum şi trei companii energetice deţinute de investitori din Franta (GDF Suez) şi Marea Britanie (Rurelec PLC). Guvernul bolivian deţinea 50% din acţiunile celor trei companii.
Venezuela, Cuba, Bolivia, Ecuador, Nicaragua sunt membre ale Alianţei bolivariene pentru Americi, ALBA. ALBA a acuzat SUA că au susţinut lovitura de stat din iunie împotriva preşedintelui Manuel Zelaya din Honduras, in 2010. Organizaţia a decis, în 2009, să creeze o uniune monetară regională. Interesant este că fostul regim libian al colonelului Gaddafi, profitând de rezervele uriaşe în valutră, urma să garanteze un Fond Monetar African, care ar fi trebuit înlocuit de o Bancă Centrală Africană, până în 2028. BCA ar fi avut autoritatea de a emite o monedă unică africană. Acum, Franţa controlează moneda a nu mai puţin de 14 state africane, foste colonii. Banca Centrală a statelor Africii de Vest şi Banca Centrală a statelor Africii Centrale emit francul, o monedă a cărei valoare poate varia oricând, dacă Parisul decide astfel. Gaddafi a fost ucis de “revoluţionarii” libieni, pe 20 octombrie 2011, ajutaţi de o lovitură a aviaţiei franceze, în cadrul operaţiunii umanitare a NATO în Libia.
Decizia guvernului bolivian vine dupa ce preşedinta Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, a anunţat naţionalizarea YPF, compaia petrolieră argentiniană deţinută până acum de spaniolii de la Repsol. Şi în Argentina, trupele guvernamentale au intrat în sediile YPF Repsol, după anunţarea decretului prezidenţial. În urmă cu o săptămână, Senatul argentinian a votat pentru această naţionalizare. Doar trei 3 dintre cei 72 de senatori au respins naţionalizarea. Se aşteaptă ca deputaţii să ia o decizie similară.
Preşedinta a mai declarat că apără ”suveranitatea energetică”a ţării sale şi a proclamat că ”noi, argentinienii, trebuie să gestionăm resursele noastre naturale şi să apărăm ceea ce este în apă, în pământ sau sub pământul nostru”.
Repsol a cerut despăgubiri în valoare de 8 miliarde de euro pentru pachetul de 51% din acţiuni pierdut prin legea de naţionalizare. Repsol deţinea în total 57,4% din acţiunile YPF şi a fost singura expropriată.
Guvernul spaniol a cerut despăgubiri pentru naţionalizare şi a a făcut apel la UE pentru a riposta, cu forţa oferită de cele 27 de state membre (cea mai puternică economie mondială) faţă de acest act. Guvernul de la Buenos Aires, prin vocea ministrului Economiei, Axel Kicillof, a sugerat că Repsol nu va primi despăgubiri, întrucât are datorii de circa 7 miliarde de dolari faţă de statul argentinian.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.