Ce modificări operează Finanțele în Codul Fiscal după plecarea lui Gabriel Biriș

La câteva zile după demisia lui Gabriel Biriș din funcția de secretar de stat, Finanțele conduse de Anca Dragu au venit cu câteva măsuri de simplificare a Codului Fiscal și câteva din propuneri sunt luate de la proiectul lucrat de fostul oficial al Ministerului.

„Salut păstrarea unora din măsurile discutate înainte să îmi dau demisia, în special regimul simplificat de TVA cu cota forfetară zero pentru agricultori și modificările de la microîntreprinderi. Nu înțeleg de ce nu au fost preluate modifcarile de la SOP, neutralitatea reorganizărilor, simplificării de la impozitul pe clădiri, dar, mai ales, nu înțeleg de ce s-a renunțat la eliminarea art. 316 (11) (h) (cel cu „intenția și capacitatea”, cel care a generat mizeria anulării codurilor de TVA) și nici de ce nu s-a păstrat introducerea suspendării codurilor, măsura extrem de utilă în combaterea eficientă a fraudei și evitarea unor nedreptăți în caz de erori”, a declarat fostul secretar de stat.

Cotidianul.ro vă prezintă în continuare varianta de lucru de simplificare a Codului Fiscal în concepția actualilor oficiali ai Finanțelor:

„Impozitul pe profit”

Măsura 1: Completarea prevederilor privind stabilirea anului fiscal cu perioade diferite decât perioada anului calendaristic. Motivația și avantajele măsurii – reducerea costurilor administrative, deoarece acești contribuabili nu mai întocmesc evidență fiscală diferită de cea contabilă.

În prezent, pentru contribuabilii vizați au reguli doar posibilitatea de modificare inițială a anului fiscal, față de cel calendaristic, cuprinzând doar reguli de intrare în anul modificat, nu și de ieșire. Beneficiarii măsurii:

Aceste reguli se adresează în general persoanelor juridice străine care desfășoară în România activitatea printr-un sediu permanent și persoanelor juridice române, care optează, potrivit regulilor contabile, pentru un an fiscal diferit de cel calendaristic.

Măsura 2: Extinderea perioadei de aplicare a facilității privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, fără limită de timp. Conform actualelor reglementări, facilitatea era aplicabilă numai până la data de 31 decembrie 2016.

Motivația și avantajele măsurii – stimularea economiei prin susținerea investiților; aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire de impozit a profitului reinvestit.

Beneficiarii măsurii: contribuabilii care investesc în activele vizate de facilitate (echipamente tehnologice, calculatoare și echipamente periferice, programe informatice).

Măsura 3: Introducerea unor prevederi referitoare la deducerea cheltuielilor efectuate de agenții economici cu pregătirea teoretică și/sau practică a elevilor și studenților și a altor categorii de persoane care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare într-un cadru instituționalizat, potrivit legii.

În prezent, există doar reguli care permit scăderea din impozitul pe profit a cheltuielilor cu burse private acordate de persoanele juridice elevilor, studenților și doctoranzilor, în anumite limite. Motivația și avantajele măsurii – sprijinirea acestor forme de învățământ prin acordarea deductibilității cheltuielilor la agenții economici.

Beneficiarii măsurii: toți contribuabilii care intenționează să sprijine sistemul de invățământ (inclusiv învățământul dual).

„Impozitul pe veniturile microintreprinderilor”

Măsura 1: reducerea plafonului capitalului social la înființare de la 25.000 euro la 10.000 euro (echivalentul a 45.000 de lei), nivel de la care contribuabilii pot opta să nu aplice regimul pentru microîntreprinderi.

În cazul contribuabililor deja înființați, care au avut un capital social mic, dar care îl majorează la 45.000 lei (minimum), pot opta pentru a nu mai aplica regimul de impozitare pentru microîntreprinderi

Motivația și avantajele măsurii: Posibilitatea de a renunața la aplicarea regimului de impozitare pentru microîntreprinderi este motivată de faptul că există societăți, care fac investiții, nu au încă venituri, și sunt obligați să aplice un regim care nu le permite să-și recupereze pierderea fiscală.

Beneficiarii măsurii: contribuabilii care au la înființare sau majorează ulterior capitalul social la 45.000 lei.

”Contribuții sociale obligatorii”

Măsura 1: Includerea în Codul fiscal, în categoria veniturilor exceptate de plata contribuţiilor sociale obligatorii, a remuneraţiei brute primite pentru activitatea prestată de zilieri.

Motivația și avantajele măsurii – doar o corelare de ordin tehnic a reglementărilor Codului fiscal cu cele ale Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Beneficiarii măsurii: Ea se adresează atât persoanelor fizice sau juridice care folosesc în activitatea lor zilieri, cât și persoanelor fizice care desfășoară o astfel de muncă.

Măsura 2: Reglementarea termenului de plată și de declarare a contribuțiilor sociale obligatorii aferente drepturilor reprezentând salarii și/sau diferențe de salarii acordate pentru perioade anterioare, cum ar fi Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011.

Motivația și avantajele măsurii – Prin această măsură se stabilesc clar termenele de declarare și de plată pentru diferențele de salarii acordate pentru perioada anterioară. Fără acestea, s-ar plăti accesorii. (stabilim același tratament fiscal cu cel stabilit pentru veniturile acordate prin hotărâri judecătorești).

Beneficiarii măsurii: Propunerea se adresează tuturor entităților pentru care cheltuielile cu salariile sunt finanțate de la bugetul de stat și care primesc diferențe de salarii pentru perioade anterioare.

”Taxa pe valoarea adăugată”

Măsura 1- Introducerea Regimului special de TVA pentru agricultori Principalele elemente ale regimului:• Agricultorii nu deduc TVA pentru achiziții, dar nici nu colectează TVA pentru vânzări de produse agricole/prestări de servicii agricole, indiferent de cifra de afaceri realizată și nu țin nici un fel de evidențe în scopuri de TVA (cu excepția operațiunilor intracomunitare); • Agricultorii care aplică regimul special vor fi înscriși într-un registru special, iar beneficiarii acestora vor avea obligația de a menționa achizițiile efectuate de la agricultori într-o evidență distinctă; • Regimul este opțional, agricultorii putând opta pentru a aplica regimul normal de TVA dacă acesta îi avantajează; • Cei care în prezent sunt înregistrați în scopuri de TVA pot renunța în favoarea aplicării regimului special pentru agricultori. • Vor trebui să se înregistreze în scopuri de TVA doar agricultorii care desfășoară și alte activități economice decât cele agricole (care nu pot intra sub incidența regimului special), dacă din acele activități depășesc plafonul de 220.000 de lei (de exemplu un agricultor realizează și servicii de restaurant din care depășește plafonul de 220.000 lei).

Motivația și avantajele măsurii: Acest regim simplificat se implementează ca urmare a dificultăților majore pe care le întâmpină agricultorii în aplicarea regimului normal de TVA.

Pentru livrările de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obligațiile ce revin celor care aplică regimul normal de TVA, respectiv: să se înregistreze în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire de 220.000 lei, să colecteze TVA, emită facturi, să țină jurnale de vânzare/cumpărare sau alte evidențe în scopuri de TVA, să depună decontul de TVA etc.

Beneficiarii măsurii: agricultorii (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale) care realizează activități de producție agricolă și servicii agricole.

Măsura 2: Modificarea regulilor de ajustare a TVA în cazul bunurilor de capital, în sensul renunțării la ajustarea unică și aplicare unei ajustări anuale pentru o cincime/o două zecime din taxa aferentă bunului de capital.

Motivația și avantajele măsurii – măsura se impune pentru a evita procedura de infringement, ca urmare a deschiderii unui dosar EU PILOT de către Comisia Europeană pe acest aspect.

Bunurile de capital reprezintă în principal imobilele și toate activele corporale fixe amortizabile. Prin lege se stabilește că în cazul acestor bunuri de capital există o perioadă de ajustare de 5 ani pentru activele corporale și de 20 de ani pentru imobile.

În cadrul perioadei de ajustare: • dacă contribuabilul utilizează bunurile de capital numai pentru operațiuni cu drept de deducere (vânzări cu TVA sau scutite cu drept de deducere), își păstrează dreptul de deducere exercitat la momentul achiziției bunului de capital. • dacă contribuabilul va utiliza bunurile pentru operațiuni fără drept de deducere (ex. vânzarea sau închirierea de imobile în regim de scutire fără drept de deducere), trebuie să opereze o ajustare în favoarea statului a taxei deduse în funcție de perioada rămasă din perioada de ajustare (5 ani/20 de ani) în care bunul nu mai este utilizat pentru operațiuni cu drept de deducere.

În prezent persoanele care au dedus TVA pentru achiziția unui imobil și după o perioadă închiriază acest imobil în regim de scutire, vor trebui practic să restituie statului o parte din TVA dedusă, dar ajustarea este ”one off”.

Măsura prezintă reale avantaje de cash-flow conform exemplului de mai jos.

Beneficiarii măsurii:orice contribuabil care alocă bunurile de capital unei activități scutite de TVA, dar mai ales dezvoltatorii imobiliari și persoanele cărora li se anulează codul de TVA (aceștia erau afectați la anularea codului datorită sumelor mari de TVA pe care trebuiau să le restituie la buget ca efect al ajustărilor de TVA pentru bunuri de capital).

Măsura 3: Abrogarea prevederilor referitoare la Registrul operatorilor intracomunitari (ROI) Motivația și avantajele măsurii – Eliminăm obligația de înregistrare în ROI a contribuabililor care efectuează operațiuni intracomunitare (livrări intracomunitare, achiziții intracomunitare ș.a) pentru că aceasta presupune prezentarea a numeroase documente (ex. cazierul judiciar).

Au fost dezvoltate alte pârghii, mai eficiente, pentru prevenirea evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește operațiunile intracomunitare. Se reduc astfel sarcinile administrative pentru operatorii intracomunitari.

Beneficiari: Contribuabili care realizează operațiuni intracomunitare (livrări intracomunitare, achiziții intracomunitare, servicii intracomunitare etc.).

Măsura 4 – Suspendarea până la data de 31 decembrie 2019, a obligației depunerii a trei declarații informative (cod 392A, 392B și 393) Declarația 392A – se depune de către plătitorii de TVA cu o cifră de afaceri mai mică de 220.000 lei.

Declarația trebuie să conțină defalcat suma totală a vânzărilor efectuate. Declarația 392B – se depune de neplătitorii de TVA. Declarația trebuie să conțină suma totală a vânzărilor și a cumpărărilor. Declarația 393 – se depune de plătitorii de TVA care prestează servicii de transport internaţional. Declarația trebuie să conțină suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane.

Motivația și avantajele măsurii – Se reduc sarcinile administrative ce revin contribuabililor a căror cifră de afaceri este inferioară sumei de 220.000, sau care prestează servicii de transport internaţional.

Aceste informații erau necesare pentru îndeplinirea unor obligații de raportare ale României către Comisia Europeană privind calculul contribuției României la bugetul UE. Întrucât au fost identificate surse alternative, agreate de Comisia Europeană, pentru astfel de informații, nu mai este necesară depunerea acestora.

Beneficiarii măsurii: • Contribuabilii care realizeaza operațiuni sub plafonul de 220.000 lei, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA, • Plătitorii de TVA care prestează servicii de transport internaţional.

Măsura 5: Modificarea prevederilor referitoare la măsurile aplicabile contribuabililor care își recapătă codul de TVA după ce acesta a fost anulat organele fiscale, astfel: • să refactureze cu TVA către clienți toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care nu au avut cod de TVA ( astfel își recuperează TVA-ul pe care l-au plătit statului fără a avea posibilitatea să-l încaseze de la clienți în perioada în care au avut codul anulat) • beneficiarii lor să poată să deducă acest TVA pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care furnizorul a avut codul anulat . • pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care contribuabilii au codul anulat să poată deduce TVA după reînregistrare. În prezent toate aceste drepturi nu pot fi exercitate.

Motivația și avantajele măsurii – Măsura repune în drepturi contribuabilii ce și-au redobândit codul de TVA și le acordă beneficiile pierdute în perioada aferentă anulării codului.

Sistemul actual în cazul persoanelor care au codul de TVA anulat de organele fiscale este deosebit de drastic, aceștia nu deduc TVA pentru cumpărări, trebuie să colecteze TVA pentru vânzări, dar fără posibilitatea de a-l recupera de la clienți.

Beneficiarii măsurii: contribuabilii care au avut codul de TVA anulat și sunt reînregistrați ca plătitori de TVA. Accize și alte taxe speciale Măsura 1: Eliminarea obligației de înregistrare la autoritatea competentă a operatorilor care comercializează angro și en detail produse accizabile

Motivația și avantajele măsurii – Pentru produsele comercializate, accizele sunt plătite anterior, fie la momentul scoaterii din antrepozit, la momentul achiziției intracomunitare, fie la momentul importului. Măsura conduce la simplificarea activității operatorilor care comercializează angro și en detail produse accizabile, prin eliminarea obligației de înregistrare a acestora la autoritatea competentă, eliminarea sancțiunilor pecuniare (amendă) și a suspendării activității pe o perioadă de la 1 la 3 luni.

Beneficiari: Comercianții de produse accizabile pentru care accizele sunt deja plătite.

Măsura 2 : Antrepozitarii autorizați pentru producția de vin liniștit nu vor mai avea obligația de constituire a garanției minime și nici obligația de respectare a condiției referitoare la existența unui capital social minim, stabilit în funcție de nivelul producției.

Motivația și avantajele măsurii: Nivelul accizelor pentru vinul liniștit este zero, astfel că riscul fiscal aferent producției de vin este scăzut. Cu toate acestea, în prezent, producătorii de vin trebuie să constituie o garanție minimă, care să acopere riscul de neplată al accizelor și să facă dovada deținerii unui capital social minim stabilit în funcție de nivelul producției. Acest lucru presupune indisponibilizarea nejustificată a unor sume. Avantajul este că beneficiarii măsurii nu vor mai trebui să garanteze și, implicit, să-și blocheze în contul acestor accize.

Beneficiari: Antrepozitarii autorizați pentru producția de vin liniștit pentru care nivelul accizelor este zero

Măsura 3: Eliminarea obligației de păstrare timp de 24 de ore, pentru un eventual control, a materiilor prime accizabile recepționate în antrepozitele fiscale de producție.

Motivația și avantajele măsurii: În prezent materiile prime accizabile (ex. bere și vin în vrac), care intră într-un antrepozit fiscal, nu pot fi utilizate în procesul de producție timp de 24 de ore, fiind necesar să stea în vederea unui eventual control.

Măsura elimină acest obstacol, materiile prime putând fi imediat utilizate în producție. În acest fel, se fluidizează procesul de producție și evitate posibilele pierderi.

Beneficiari: Antrepozitarii autorizați pentru producție

Măsura 4: Eliminarea obligației antrepozitarilor autorizați, de notificare a intenției de cesionare sau înstrăinare a acțiunilor sau părților sociale, dacă acestea însumate în decursul unui an reprezintă mai puțin de 5% din capitalul social.

Motivația și avantajele măsurii: În prezent, condiția nu poate fi respectată pentru că trasabilitatea unor pachete atât de mici de acțiuni sau părți sociale este imposibil de urmărit de către acționarii majoritari.

Beneficiari: Antrepozitarii autorizați pentru producție și/sau depozitare.

Impozite și taxe locale Măsura: Reintroducerea scutirii (aplicate până la 31 decembrie 2015) de la plata impozitului pe clădiri și terenuri și pentru soții/soțiile persoanelor cu handicap grav, accentuat și cele încadrate în gradul I de invaliditate.

Totodată, de la începutul acestui an, beneficiază de scutire și reprezentanții legali ai minorilor cu handicap, motiv pentru care se extinde scutirea și pentru soții/soțiile acestora.

Ambele măsuri au un impact anual negativ la venituri proprii bugete locale estimat la 32,9 milioane de lei.

Motivația și avantajele măsurii – măsura are efecte sociale și reparatorii, deoarece repun în drepturi persoanele care până în anul precedent au beneficiat de această scutire.

Beneficiarii măsurii: soții/soțiile persoanelor cu handicap grav, accentuat, și cele încadrate în gradul I de invaliditate, precum și soții/soțiile reprezentanților legali ai minorilor cu handicap.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.