Ce vârste şi câtă şcoală au avut votanţii finaliştilor din 16 noiembrie

Ce vârste au avut cei mai mulţi votanţi ai lui Iohannis şi Victor Ponta. Ce studii au avut votanţii finaliştilor din 16 noiembrie. Pe cine au preferat orăşenii în finala prezidenţialelor.

58% dintre votanţi au fost până în 50 de ani

„IRES” a realizat un sondaj privind profilul alegătorilor care au ieşit la urne duminică 16 noiembrie. Criteriul „vârstă” al alegătorilor reprezintă o explicaţie a scorului înregistrat de Iohannis şi totodată demonstrează orientarea greşită a strategilor de campania a lui Ponta

Vârstele votanţilor

30% – între 35 şi 49 de ani

28% – între 18 şi 34 de ani

27% – între 50 şi 64 de ani

16% – peste 65 de ani

Votanţii lui Klaus Iohannis:

38% – între 18 şi 34 de ani

32% – între 35 şi 49 de ani

22% – între 50 şi 64 de ani

9 % – peste 65 de ani

Votanţii lui Victor Ponta:

32% – între 50 şi 64 de ani

26% – între 35 şi 49 de ani

23% – peste 65 de ani

18% – între 18 şi 34 de ani

După cum se poate observa, ponderea cea mai mare a votanţilor o reprezintă cele două segmente cuprinse între 18 şi 50 de ani. Privind la votanţii lui Klaus Iohannis vedem că exact acest segment majoritar i-a dat cele mai multe voturi: 60% din câte a obţinut duminică. De la acelaşi segment, Victor Ponta a scos doar 44% din sufragiile de care a beneficiat în turul II. Se poate spune practic că aici s-a făcutîn mare diferenţa între cei doi candidaţi. Iohannis a obţinut mai multe voturi de la segmentul cel mai mare de votanţi.

Eroarea strategilor lui Ponta

Şi se mai poate trage o concluzie: strategii de campanie ai lui Victor Ponta au greşit flagrant pentru faptul că s-au adresat cu precădere electoratului de peste 50 de ani. S-a insistat foarte mult pe pensionari. După cum se ştie, zilnic, Rovana Plub făcea naveta între Antena 3 şi România TV unde prezenta „ce vor obţine pensionarii din 2015”. Şi, în toate ieşirile sale publice, Victor Pona nu uita să spună cum a „reîntregit pensiile” şi cum el şi PSD le vor creşte în 2015. În fapt nu Ponta şi PSD „creştea” pensiile în 2015, ci legislaţia în domeniu în vigoare. Ponta a insistat pe această temă de campanie în paralel cu tema de atac „Iohannis va tăia pensiile”. În primul tur a ţinut. Nu şi în turul II, când tineretul a ieşit masiv la vot, iar electoratul de vârsta a doua şi a treia nu a mai avut deloc o pondere mare. Şi ar mai fi ceva: electoratul de vârsta a treia cel care a ieşit în număr mic la vot (16%) este încă un electorat nostalgic după Ion Iliescu. Iar Victor Ponta chiar dacă este crescut la „şcoala” lui Ion Iliescu nu este deloc perceput ca fiind un „Ion Iliescu”. Este de asemenea inexplicabil de ce strategii de campanie nu i-au construit lui Ponta o imagine de tipul generaţiei „în adidaşi şi blugi”. Vârsta o avea, într-un fel. Este posibil ca o astfel de imagine să fi fost imposibil de construit, ţinând cot de caracterul agresiv şi obraznic al lui Ponta.

Alegătorii mai instuiţi au votat cu Iohannis

Structura electoratului după studii

43% – liceu şi postliceală

38% – cel mult 10 clase sau profesională

19% – studii superioare

Cine l-a votat pe Iohannis:

47% – liceu şi postliceală

27% – cel mult 10 clase sau profesională

26% – studii superioare

Cine l-a votat pe Ponta

46% – cel mult 10 clase sau profesională

39% – liceu şi postliceală

15% – studii superioare

După cum se poate vedea Klaus Iohannis a fost preferat în măsură mai mare de electoratul mai instruit decât Victor Ponta. Când ne referim la electorat instruit ne referim la nivelul studiilor, dar şi la gradul de informare. Ori se ştie, zona cea mai informată – cei care sunt „conectaţi” zilnic la internet şi ştiu şi ce să caute – o reprezintă cea formată din alegătorii cu studii superioare şi o foarte mare parte a celor cu liceul la bază.

Iohannis votat mai mult la oraş

Votanţii lui Klaus Iohannis au provenit 60% din mediul urban şi 40% din mediul rural. Victor Ponta şi-a extras voturile în proporţie de 51% din mediul rural şi 40% din mediul rural. Şi aici se poate spune că Iohannis a fost în avantaj, pentru că electoratul urban este mult mai informat decât electoratul din mediul rural. Şi în acest caz este inexplicabil modul în care au lucrat strategii candidatului PSD. Cine a monitorizat campania electorală nu a putut să nu constate că Victor Ponta a fost prezent mai mult în zonele rurale decât în cele urbane. S-a mers poate pe „tradiţie” ştiut fiind că până în prezent, electoratul rural s-a prezentat în procent mai mare la urne decât electoratul urban. Nu s-a luat însă în calcul posibila „revoluţie pe facebook” care este specifică mediului urban. Klaus Iohannis, nu a beneficiat de logistica şi aparatul lui Ponta, drept pentru care nu a mers aproape deloc în mediul rural, mizând pe faptul că electoratul urban este mult mai numeros. Candidatul ACL a riscat şi a câştigat, pentru că în premieră pe 16 noiembrie s-a înregistrat cea mai mare participare la urne din perioada postdecembristă a electoratului urban.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.