Gigantul suedez din industria lemnului şi a mobilei IKEA a devenit
principalul proprietar de păduri din România după ce a achiziţionat 33.600 de hectare de la fondul suedez de investiţii GreenGold, contra unei sume estimată la 120 de milioane de euro.
Este al treilea lider pe această piaţă în numai câteva luni.
Mutarea unor suprafeţe uriaşe de păduri dintr-o proprietate într-alta într-o perioadă foartă scurtă a suscitat numeroase discuţii. Astfel, anul a început cu Universitatea Harvard în fruntea topului.
În urma unui scandal uriaş, americanii au vândut pădurile avute în proprietate suedezilor de la GreenGold, care îl au în spate însă pe românul Sorin Chiorescu, în vârstă de 41 de ani. Conform unor investigaţii făcute de RISE Project, acesta reprezintă la Bucureşti atât interesele Harvard cât şi ale grupului nordic. Chiorescu a fost angajat de Universitatea americană, în speţă fondul de investiţii deţinut de aceasta, să administreze o fabrică de placaj din Călăraşi. Chiorescu este secondat în afaceri de românul Alexandru Florea şi suedezul Jonas Jakobssen. Cel din urmă a fost, conform RISE Project, partenerul inoritar al Harvard în filialele sale din România şi anume Scolopax şi Romply Merops. Prin Scolopax, americanii au devenit proprietari pe 37.000 de hectare de păduri în ţara noastră. Afacerile Scolopax în România poartă iz de corupţie pentru că în 2014, administratorul companiei, Dragoş Lipan
Secu, a fost arestat de DNA pentru luare de mită şi spălare de bani, după
ce a pretins şi a primit 1 milion de euro, maşini de lux şi excursii în destinaţii exotice pentru tranzacţii cu păduri. Prima instanţă l-a condamnat pe Lipan Secu la trei ani cu suspendare.
La începutul acestui an, Scolopax a dorit să vândă terenurile statului
român însă Romsilva a refuzat din lipsă de bani. Preţul era de 11.789 lei pe hectar iar suprafaţa oferită a fost de 32.000 de hectare. Au cumpărat-o însă partenerii Chiorescu şi Florea. După o jumătate de ani, terenurile trec la IKEA, prima investiţie mondială de acest fel pentru suedezi.
Pe locul doi în topul celor mai mari proprietari de păduri se află comuna Telciu din judeţul Bistriţa-Năsăud, care deţine aproape 17.700 de hectare. Pădurarii de acolo scot anual în jur de 15 milioane de euro din exploatarea pădurii. Ei taie 70.000 de metri cubi de lemn în fiecare an, cantitate cât să umple 1.500 de vagoane de tren.
Pe locul al treilea se află o altă comună, Măguri Răcătău din Cluj, cu 16.000 de hectare. Situaţia de aici este una destul de gravă pentru că furturile de lemn sunt la ordinea zilei. Recent, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj şi IPJ Cluj au declanşat un control în zonă după ce s-au reclamat furturi uriaşe de arbori din pădurea composesoratului. Tăierea fără noimă a pădurii s-a produs pe fondul lipsei de pază de specialitate. Mascaţii au descins în curţile mai multor suspecţi şi au confiscate 22 de metri cubi, trei motofierăstraie şi s-a dispus indisponibilizarea a patru instalaţii de prelucrare/debitare lemn.
Pe locul al patrulea se află Administraţia Locală a municipiului Braşov, cu 14.000 de hectare. Regele Mihai I este proprietar peste 14.400 de hectare însă are mari probleme cu acestea. Fostul suveran a dat Ministerul Mediului în judecată pentru că refuză să îi plătească un milion de lei, plus dobânda aferentă, compensaţii pentru că nu are voie să exploateze o parte din această suprafaţă, restituită. Majestatea Sa a deschis până în prezent patru procese.
Imediat după Majestatea Sa se află Obştea de Moşneni Tulnici, cu 14.100
hectare de păduri. Pe locurile următoare se află Academia Română cu 12.900 hectare, Primăria Săcele, cu 12.600, Primăria Bănia (Caraş-Severin), cu 11.000 hectare şi Primăria Răşinari (Sibiu), cu 9.700 hectare. Şi cultele religioase stau la loc de cinste. Astfel, Arhiepiscopia Craiovei are 7.800 hectare, Episcopia Greco-Catolică Oradea deţine la randul ei 6.900 hectare, iar Parohia Sf. Spiridon Iaşi stăpâneşte 6.900 hectare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.