Inițiatorul acestei strategii de combatere a corupției, nimeni altul decît aventurosul marinar devenit președintele Traian Băsescu, a ieșit repede să o îndulcească. Echipele mixte SRI – DNA n-au fost o problemă. Asta, chiar dacă la echipele mixte formate din procurori și ofițeri, în timpul derulării unui proces, se adăugau și cîte 1-2 judecători. Între timp, parteneriatele SRI cu DNA și oameni din instanțe au început să fie date în vileag de peste tot. Pînă și bietul nostru procuror general, Augustin Lazăr, magistratul care nu pare a avea curajul nici măcar la o singură inițiativă de unul singur, s-a scăpat și a confirmat existența acestui parteneriat. Lazăr, un magistrat de modă veche, preocupat la Alba-Iulia doar de procesele căutătorilor de aur, n-a simțit nimic din abuzurile împotriva comisarului Traian Berbeceanu și nici comportamentul aberant al unor procurori aflați în imediata sa vecinătate.
Să revenim însă la abuzurile cu pălărie aparent legală, obținută de la CSAT. În care CSAT Traian Băsescu era și mamă, și tată, și jupîn, și beneficiar. O parte dintre abuzuri au fost prezentate în ziarul de vineri. Continuăm prezentarea noutăților („modernizărilor“) aduse de CSAT în războiul anticorupție.
– SRI a beneficiat de o mărire a cheltuielilor operative. Acestea nu sunt făcute din bugetul aprobat de Parlament. O direcție specială din Ministerul Finanțelor le finanțează și le decontează. Cu aprobarea CSAT, se pot cheltui 10.000 euro de om per operațiune. Pe lîngă aceste sume, s-au mărit cele provenite din societățile comerciale sub acoperire, dar și din contribuții ale firmelor obediente SRI. Cele care aveau nevoie de avizul SRI pentru a cîștiga licitații ajungeau în situația de a sprijini Serviciul.
– SRI a trecut la o colaborare mai strînsă cu Comisia de supraveghere și control al SRI. După adoptarea pomenitelor măsuri în CSAT, controlul parlamentar s-a redus aproape la zero. Ba, se poate spune că SRI a preluat controlul asupra Comisiei de control al SRI. Din dispozițiile lui Valeriu Zgonea (pe atunci președintele Camerei Deputaţilor), ședințele Comisiilor de control al SRI și SIE au început să fie înregistrate și stenografiate de tehnicieni veniți de la SRI. Experții de la Comisia parlamentară de control al SRI au început să fie numai ofițeri acoperiți. Același lucru s-a produs în rîndul consilierilor, secretarelor și șoferilor, racolați și ei de SRI. Așa s-a ajuns la comica situație că o fostă florăreasă a ajuns pe lista experților tehnici ai Comisiei. Să nu mai vorbim despre componența Comisiei și despre beneficiile membrilor acesteia. Ca o modalitate specială de stimulare a controlului parlamentar, membrii Comisiei au fost trecuți și în consiliile de administrație ale firmelor sub acoperire.
– S-a trecut la întocmirea protocoalelor de colaborare. SRI a ajuns să semneze 42 de protocoale de colaborare cu ANI, DIICOT, DNA, CCR, ministerele de linie, Institutul Național de Criminalistică etc. Potrivit mai multor surse, un asemenea protocol de colaborare ar exista și cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Acolo funcționează complete cu judecători care răspund la comandă. „Și dacă SRI dă indicații, chiar comenzi, pentru anumite dosare, de ce unii judecători nu le-ar rezolva pe altele în interes personal, adică pe bani?“ – vor fi zis unii dintre aceștia, mai ales cei proveniți dintre procurori. Deciziile finale trec prin ICCJ, fapt care ne obligă la o analiză a CV-ului celor promovați în această instituție. Ce servicii au făcut ca procurori, ce beneficii au, ce performanțe profesionale au atins. De reținut încă un lucru. Imediat ce a fost instalat ca președinte al României, sub pretextul identificării unor nevoi materiale pentru acest important for de justiție, Klaus Iohannis a făcut o vizită (pe 18 februarie 2015) mai puțin mediatizată la ICCJ, organism unde mai era și parte într-un proces pe rol. Nu avem nici o îndoială că președintele și Livia Stanciu au putut discuta și despre altceva decît nevoile instituției, nu despre dosarul lui Klaus Iohannis. Iar la sfîrșit, după analiza „problemelor privind condițiile de muncă“, președintele României a declarat că „la înalta Curte se lucrează mult și bine“. S-a și văzut, Livia Stanciu fiind ulterior promovată pe fugă în CCR.
Editorialul complet în ziarul Cotidianul de luni versiunea tipărită
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.