La “Centrul Pompidou” este deschisă, până la 14 octombrie, expoziţia “Noi Arhitecturi”, care regrupează proiectele arhitecturale ale noilor clădiri destinate unui număr de şase “Fonduri Regionale de Artă Contemporană” (FRAC). Ea permite vizitatorilor să descopere creativitatea formală şi materială şi să retraseze fazele conceptelor, de la primele schiţe până la derularea şantierelor.
Creat în 1982, FRAC sărbătoreşte acum 30 de ani de existenţă, timp în care a organizat şase concursuri de arhitectură în vederea descoperirii celor mai potrivite edificii pentru găzduirea artei contemporane şi a centrelor culturale aferente.
Proiectul, numit “Noua Generaţie”, s-a desfăşurat în Aquitania, Bretagne, regiunea Centrală, Franche-Comté, Nord-Pas de Calais şi Provence-Alpes- Côte d’Azur
Laureaţii acestor concursuri sunt arhitecţi confirmaţi pe scena internaţională. La Bordeaux, echipa daneză BIG, asociată cu FREAKS, la Rennes studioul Odile Decq şi Benoît Cornette, la Besançon şi la Marsilia, arhitectul japonez Kengo Kuma, la Dunkerque, Anne Lacaton şi Jean Philippe Vassal, iar la Orléans, echipa Jakob şi Mac Farlane. Majoritatea edificiilor sunt în curs de construcţie. Fiecare dintre ele este prezentat în proiect, putând fi urmărit şi gradul de avasare a lucrărilor, datorită machetelor generale, schiţelor, desenelor, fotografiilor, machetelor detaliate, imaginilor 3D, unei serii de interviuri video acordate e arhitecţi exclusiv pentru această expoziţie, chiar şi etalării unor materiale folosite, cum ar fi sticla emailată destinată faţadelor de la “FRAC Paca” din Marsilia.
FRAC Centre, Orleans
Singurul centru finalizat şi deschis pentru public în vara aceasta, este cel din Bretagne. Din 1981, “FRAC Bretagne” colecţionează artă contemporană, o face accesibilă publicului şi are şi o vocaţie educaţională. Proiectul de a construi o clădire potrivită a apărut acum 10 ani. La concurs, care a avut loc în 2004, au fost înscrise 142 de proiecte franţuzeşti şi străine.
Edificiul a fost proiectat de Odile Decq. Prevăzut cu spaţii generoase de primire, un auditorium, o cafenea, trei galerii pentru expoziţii, spaţii de documentare deschise tuturor şi, evident, altele destinate conservării şi studiului de specialitate al operelor, arhitectura lui Odile Decq corespunde perfect scopurilor instituţiei.
Noua clădire se înscrie în cartierul situat între văile râurilor Ille şi Vilaine, cu o remarcabilă deschidere spre peisaj, cu atât mai mult cu cât ea se află la marginea Parcului Beauregard, într-o zonă destinată numai pietonilor şi bicicliştilor.
“FRAC Bretagne” se întinde pe 5.000 de metri pătraţi în noul cartier Beauregard din Rennes. Intrarea, foaierul, rampele şi pasarelele, ca şi terasa sunt concepute pentru a atrage vizitatorul într-un parcurs prin toată clădirea. Este un spaţiu descentralizat, cu perspective tangenţiale, contrapunctat pe înălţime, care permite unghiuri de vedere secvenţiale. Un spaţiu dinamic, cu un circuit pe verticală, realizat cu o ambiguitate a materiei, a luminii, a formei şi a strcturilor.
Venind dinspre oraş, vizitatorul descoperă un bloc enigmatic din oţel negru-albastru, care reflectă jocurile de lumină în timpul zilei. În lumină puternică faţada vitrată, de culoare gri închis, devine aproape oglindă, lăsând să se vadă numai parţial structura clădirii. La căderea serii, ea oferă privirii lumina interioară care o însufleţeşte. În paralelipedul monolitic arhitecţii au creat o fractură verticală reprezentând deschiderea către interior. Această fantă formează un puţ de lumină care traversează diferitele etaje până la subsol unde se află depozitele.
FRAC Provence-Alpes-Cote d’Azur, la Marsilia
Faţada de sud se deschide către o piaţă în care se află o operă emblematică de Aurelie Nemours, “Aliniamnetul secolului XXI”, o piesă de mare forţă, care se armonizează cu construcţia.
În interior, există o tensiune între partea superioară şi cea inferioară, vizibilă în relaţia dintre culoarea roşie a marii săli de expoziţie şi faţetele superioare ale sălii de conferinţe. Atracţia parcursului de-a lungul rampelor etajate în jurul unui atrium transformă clădirea într-un adevărat peisaj vertical
Într-un stadium avansat de construcţie se află “FRAC Paca”, din Marsilia, situat în cartierul Joliette, a cărui finalizare este prevăzută pentru începutul anului viitor. Specială este gândirea faţadei din sticlă, cu textură singulară, care va capta inegalabila lumină mediteraneeană. Cele 1.700 de panouri, acoperind 1.300 de metri pătraţi, sunt îmbrăcate într-un email lăptos pus picătură cu picătură de artistul sticlar Emmanuel Barrois.
“Frac Orleans”, construit de architecţii Dominique Jakob şi Brendan MacFarlane, ce va fid at în folosinţă în 2013, se ridică pe locul vechilor construcţii ale administraţiei militare, din oraş. Proiectul a recurs la procedee robotice pentru a ridica o extensie în formă de sirenă în curtea edificiilor preexistente. Este vorba despre trei elemente în sticlă îmbrăcate într-o reţea metalică, inserate în clădirea militară ce datează din secolul al XIX-lea.
Agenţia daneză “BIG” în colaborare cu firma pariziană “Freaks” au câştigat concusrul pentru “FRAC Aquitaine”, din Bordeaux, conceput pentru a deveni, în martie 2015, una dintre construcţiile-far ale cartierului Saint-Jean Belcier, aflat el însuşi într-un process de renovare urbană. Plasat pe malurile fluviului Garonne, “FRAC” va fi dotat cu importante spaţii de expoziţie şi va regrupa agenţiile culturale regionale, dedicate spectacolelor şi insdustriilor culturale din domeniile cărţii, cinematografului, audio-vizualului.
Împreună cu Conservatorul regional, “Frac Franche-Comté” formează o Cetate a Artelor la poalele citadelei Vauban, de-a lungul râului Doubs. Arhitectul japonez Kengo Kuma, care realizează şi “Frac Paca” la Marsilia, reinterpretează arhitectura vernaculară într-o construcţie a cărei lungime va fi îmbrăcată în panouri de lemn.
FRAC Franche-Comte, la Besancon
În sfârşit, viitorul “FRAC Nord-Pas-de-Calais”, ce va fi dat în folosinţă în toamna aului 2013, la Dunkerque, este semnat de arhitecţii Lacaton şi Vassal. Centrul va fi istalat într-un vechi atelier al şantierelor navale. Arhitecţii au decis să păstreze intactă această “catedrală” înaltă de 32 de metri şi să instaleze proiectul lor într-o clădire-geamănă, în ideea unui proces deschis pentru viitoare utilizări. O pasarelă publică va traversa ansamblul pentru a ajunge la staţiunea balneară Malo-les-Bains.
Cele şase proiecte au plasat arhitectura şi arta contemporană în centrul strategiilor de dezvoltare teritorială, idee din păcate imposibilă, în momentul de faţă cel puţin, şi la noi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.