„Corsarul” de la English National Ballet, pentru prima dată la Garnier

Prestigioasa companie londoneză, fondată în 1950, de către vechi dansatori ai Baletelor Ruse, English National Ballet, a fost invitată pentru prima dată să danseze la Opera din Paris, între 21 şi 25 iunie. Condusă de 12 ani de talentata balerină de origine spaniolă Tamara Rojo, compania prezintă unul dintre cele mai celebre balete din repertoriul său, Corsarul, în versiunea lui Marius Petipa şi Constantin Sergeyev, repusă în scenă de Anna-Marie Holmes.

În martie 1858, coregraful Marius Petipa a fost trimis pentru a monta versiunea Jules Perrot a Corsarului, pentru Baletul Imperial al Teatrului Bolşoi din Moscova, care a continuat prezentarea baletului cu o oarecare regularitate pe o perioada de mai mulţi ani, în diferite stagiuni. În 1888, Petipa a montat o nouă producţie cu Corsarul, a cărei premieră a avut un succes răsunător. Petipa a fost un coregraf foarte cunoscut odinioară în Rusia. În 1894, Teatrul Bolşoi, avându-l în frunte pe maestrul de balet Ivan Clustine, a montat Corsarul, care a avut premiera la 22 martie. Petipa pretinde mai târziu că producţia lui Clustine pare ca un plagiat al propriei sale coregrafii, în special pentru scena Le Jardin Animé.

Montarea londoneză este o enormă superproducţie care n-a mai fost văzută niciodată în Franţa. Baletul a fost inspirat de poemul Lodului Byron, centrat pe corsarul Conrad, care s-a îndrăgostit de Medora. Medora, pupila negustorului de sclavi Lankedem, este dorită de foarte puternicul paşă. Isaac, prietenul lui Conrad cât şi al lui Gulnare, frumoasa sclavă îndrăgostită de Paşă, completează intriga. Scene ale naufragiului şi ale revoltei, otrăviri şi împăcări aduc interpreţii într-un recital epic şi romanesc.

Muzica aparţine lui Adolphe Adam, Léo Delibes şi Ludwig Minkus.

Piraţi, femei frumoase, un paşă şi chiar un naufragiu… Corsarul nu se împiedică în nuanţe pentru a pune în paşi de dans poemul Lordului Byron. Reluat de balerina Tamara Rojo, English National Ballet pare să trăiască în umbra ”fratelui mai mare”, Royal Ballet. Rojo a făcut din compania sa o adevărată provocare, revizitând Giselle, pus în scenă de Akram Khan, sau folosind în exclusivitate coregrafi-femei. Benjamin Millepied nu îşi ascunde admiraţia pentru celebra spaniolă.

Corsarul va onora Opera Garnier cu frescele ei pictate, cu drapajele şi costumele colorate ale lui Bob Ringwood. În această istorie a sclavei Medora, răpită de Conrad, interpretat de Osiel Gouneo, de asemenea invitat, totul pare exagerat. Trebuie să urmăreşti scene ca Bazarul sau Palatul Paşei pentru a întrevedea, în sfârşit, spiritul lui Petipa.

Scenele Trandafirilor şi Grădinilor animate sunt pline de viaţă. Duelurile devin pas de deux, în timp ce marea pare un balet de umbre.

Anna-Marie Holmes a supervizat această producţie care pare din alte timpuri. Diversitatea este dată şi de soliştii veniţi din Cuba, Brazilia şi China şi, bineînţeles din Marea Britanie. Şi iată cum Corsarul reuşeşte să adune mările şi continentele. Această producţie de anvergură, comandată în 2013 de Tamara Rojo, a avut mari succese Anglia, dar şi din Spania până în Singapore.

Din distribuţie: Tamara Rojo, Shiori Kase, Isaac Hernandez, Cesar Corrales, Alicia Markova, Gavin Sutgherland.

Trupa este un model de ceea ce înseamnă mondialism. De altfel, încă de la începuturile sale, pe vremea London Festival Ballet, iniţiat de sublima balerină Alicia Markova, care a dat un stil romantic, şi de marele balerin Anton Dolin, ea a fost deschisă dansatorilor din toată lumea. Cei 70 de dansatori plini de vitalitate nu renunţă la caracterul tradiţional în interpretările lor.

Interpretează Orchestra Colonne, care reuşeşte un melanj cabalistic, purtând semnătura lui Adam, magnificul autor al lui Giselle, şi a nu mai puţin regretatului Delibes sau Minkus… pe scurt, o combinaţie de piese pe care fiecare coregraf a îmbogăţit-o după propriile idei şi gusturi, dar păstrând totuşi şarmul orientalismului.

Cu Corsarul, publicul descoperă pe scena Palatului Garnier bucuria pură, virtuozitatea declarată, un recurs la vechile culori ale orientalismului, care l-a fermecat de la şeherazada a Baletelor Ruse, colorate de Bakst, până la Bayadera lui Ezio Frigerio şi Franca Squarciapino pentru Noureev.

Coregrafa Anna-Marie Holmes, specializată în reconstituirea unor piese din marele repertoriu, a reuşit cu mare abilitate să ofere întregului ansamblu un ton viu, plin de bucurie, care permite fiecărui interpret să se exprime în libertate.

Este adevărat că producţia Corsarul, prezentată acum, nu are nimic din preţiozitatea spectacolelor în stilul lui Ludovic al XIV-lea, imaginate de Noureev. Stilul este simplu şi strălucitor, cu secvenţe superbe de poante la balerine şi de salturi la dansatori, ce par ieşite direct din marile concursuri internaţionale. Tamara Rojo este fantastică în nenumăratele piruete, excepţionali Shiori Kase şi Cesar Corrales, la fel ca şi Isaac Hernandez în rolul lui Corrado.

Costumele, realizate cu artă, sunt formate din ţesături provenind din diferite ţări orientale, influenţate de picturile şi culorile reunite ale lui Bakst şi Edmond Dulac, din care scenograful Bob Ringwood s-a inspirat.

Să nu uităm de faptul că Alina Cojocaru este recunoscută pe plan mondial ca una dintre excelentele interprete ale Medorei în producţia de la English National Ballet, unde a obţinut standing ovations.

Piratul este o piesă de balet palpitantă despre Conrad, un pirat elegant, şi dragostea lui pentru Medora, o fată frumoasă din harem. Este o dramă despre fecioare captive, sultani bogaţi, răpire şi salvare, totul deghizat în conspiraţie, dragoste şi trădare”, mărturisea Alina Cojocaru.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.