„Cotitura istorică” de la Malta (II)

În zilele de 2 și 3 decembrie 1989, Uniunea Sovietică a găzduit pe teritoriul său, reprezentat de crucișătorul Maxim Gorki ancorat în Golful Marsaxlokk, din portul orășelului maltez cu același nume, ceea ce istoria consemnează drept „Întâlnirea de la Malta”.

La momentul întâlnirii, M.S. Gorbaciov își îndeplinise în proporție de 75% angajamentul prealabil privind înlăturarea de la putere a ultimilor patru lideri comuniști rămași pe poziții împotriva valului.
Generalii din sistemele de putere secretă ale R.D. Germană, Cehoslovaciei și Bulgariei la care directorul K.G.B.-ului, Vladimir Kriucikov, a făcut apel pentru scoaterea din conservare a opozanților lui Erich Honeker, Gustav Husak și Todor Jivkov, s-au dovedit eficienți și loiali Moscovei.

Şeful KGB l-a debarcat pe Erich Honecker

Rezidentul-șef al KGB-ului în Germania de Est, generalul Ivan Nikolaevici Kuzmin, în calitate de martor ocular al evenimentelor petrecute în Republica Democrată Germană în anul 1989, arată că anterior vizitei lui Gorbaciov în această țară, prilejuită de aniversarea a 40 de ani de la înființarea statului est-german, rezidența trebuia să pună la dispoziția Moscovei două documente: „Informare operativă asupra situației din conducerea Partidului Socialist Unit German“ și „Sinteza privind starea de spirit din Partidului Socialist Unit German“. Din ambele documente, fără a se recomanda expres, fiindcă KGB-ului nu-i era permis să se amestece în procesul deciziilor politice, rezultă necesitatea demiterii secretarului general Honecker din toate funcțiile de partid și de stat.

Premierul Willi Stoph și Erich Mielke, șeful STASI, dar și altii, l-au rugat pe Gorbaciov să-i sprijine în opoziția lor față de Honecker. Rugămintea acestora era, de fapt, corolarul celor două rapoarte ale K.G.B.-ului. Gorbaciov nu le-a răspuns. Vladimir Kriucikov și-a asumat personal înlăturarea lui Honecker, iar cine trebuia i-a tălmăcit lui Willi Stoph ce semnifică tăcerea în astfel de împrejurări, adică acord fără rezerve.
La 17 octombrie, Erich Mielke, șeful STASI, a propus Biroului Politic eliberarea lui Honecker din toate funcțiile deținute, ceea ce s-a acceptat imediat. A doua zi, noul secretar general era Egon Krenz, fost secretar al Comitetului Central și șef al Secției C.C. al P.S.U.G. pentru armată, interne, securitate, procuratură și justiție. I-au succedat, la scurt timp, Hans Modrow și Gregor Gyusi.

Iluziile Moscovei

11.03.1985 este data la care agentul schimbării, Mihail Sergheevici Gorbaciov, și-a intrat în rol și niciun alt lider est-european nu a mai contat.

Faptul că Honecker a fost schimbat ca urmare a dorinței lui Gorbaciov este fără echivoc exprimat de ambasadorul de atunci la Bonn al URSS, Kwitinski, care ulterior a afirmat: „Moscova și-a făcut iluzii că era suficient să-l înlocuiască pe Honecker și totul va fi în regulă…”.

Gorbaciov – în discuțiile cu Egon Krenz, iar mai apoi cu succesorul acestuia, Gregor Gysi – împărtășea un optimism exagerat, ca și cum nu ar fi primit și nu ar fi citit informațiile transmise de rezidența KGB din Berlinul de Est și, în fapt, de aparatul împuternicit al KGB-ului din RDG (din care făcea parte și Vladimir Putin).

Aparenta surprindere a lui Gorbaciov

Evenimentele ulterioare, respectiv căderea zidului Berlinului, i-ar fi surprins atât pe Gorbaciov, cât și KGB-ul. În următoarele 3–4 zile, rezidența KGB a pregătit o evaluare și o prognosticare a situației, raportul fiind transmis în seara zilei de 13 octombrie 1989. Evaluarea nu a fost acceptată, fiind clasată cu rezoluția „excesiv defetistă“. Peste șase zile, când s-a cerut un nou raport, evenimentele depășiseră și cele mai sumbre previziuni. În locul Ministerului Securității Statului, Camera Populară a RDG a înființat Oficiul pentru Securitatea Națională, iar la 3 decembrie, o nouă surpriză, înlăturarea lui Egon Krenz, a semnificat falimentul politicii reformatoare, așa cum fusese gândită de Gorbaciov.

Centrul KGB de la Karhorst și-a încetat, în cursul lunii decembrie, activitatea de legătură cu serviciile locale. Documentele operative și de informații au fost inventariate și trimise la Moscova, iar celelalte distruse pe loc.

Amplă operaţiune sub drapel străin a KGB-ului

Cum s-a ajuns în această situație, aproape pe neașteptate? În realitate, scenariul evenimentelor din R.D. Germană, în mod special, precum și evoluțiile care s-au girat prin gentlemen’s agreementul de la Malta au fost anticipate și puse în operă la ordinul lui Iuri Vladimirovici Andropov, fost director al KGB (1967-1982), secretar general al PCUS (1982-1983). Andropov a inițiat o amplă operațiune clandestină sub steaguri străine, cunoscută doar de trei persoane din Departamentul Ilegali al KBG, cu scopul de a se putea prelua sub control alternativele la regimurile totalitare comuniste.

Stricta compartimentare a operațiunii a facilitat autonomizarea nucleelor operaționale, acestea acționând independent, cu autofinanțare și fără legături cu Moscova, care depistate ar fi putut compromite scopul urmărit. Aceasta a fost partea clandestină a schimbării în care și Gorbaciov a avut un rol, considerat de el și de istorici ca fiind misiunea unuia dintre giganții secolului al XX-lea, care au schimbat lumea.
Pentru scenariștii și regizorii din umbra evenimentelor, toți actorii acestora au fost exact ceea ce era trebuincios schimbării direcției date istoriei prin experimentul revoluționar din anul 1917, brutal extins în anul 1945, în numele victoriei asupra nazismului, până în inima Europei, cu permanente pericole pentru ordinea democratică occidentală din Spania, Portugalia, Italia, Franța.

Ulterior, în anii ‚70, Moscova a devenit influentă în Somalia, Etiopia, Cambogia, Vietnam, Mozambic, Angola, Laos, Afghanistan.

Nimic nu a fost neplanificat în 1989

Mihail Gorbaciov, Ronald Reagan şi George W.H. Bush

Agentul schimbării, Mihail Sergheevici Gorbaciov, și-a intrat în rol la 11 martie 1985, dată de la care niciun alt lider est-european nu a mai contat.

Începând cu anul 1989, emisari ai lui Gorbaciov – îndeosebi șeful KGB, Vladimir Kriucikov, dar și alții cu legături ori antecedente în KGB – au trecut la scoaterea din conservare a unei rețele, până atunci pasivă, de opozanți ai liderilor de partid și de stat aflați la putere în țările socialiste central și est-europene, fiind stabilit modul în care aceștia vor asigura transferul puterii către așa-zișii reformiști.

Schimbarea lui Erich Honecker a fost rezervată lui Vladimir Kriucikov. Acesta din urmă a efectuat cel puțin trei călătorii în Germania de Est, din care una secretă, pentru a putea avea convorbiri cu reprezentanți ai „opoziției“, printre care și cu profesorul Manfred von Ardenne.

Amploarea manifestațiilor declanșate imediat după ce Gorbaciov și ceilalți lideri comuniști est-europeni au părăsit Germania de Est, unde participaseră la cea de-a 40-a aniversare a creării RDG-ului, a creat climatul propice înlăturării lui Honecker. Numai că în locul lui nu a venit, așa cum era așteptat, reformatorul Hans Modrow, ci Egon Krenz, omul KGB-ului, susținut de Kriucikov. Egon Krenz pare să fi fost însă depășit și speriat de evenimente, scăpând situația de sub control. Deciziile sale, luate fără a se mai consulta cu Moscova, l-au surprins, chipurile, și pe Gorbaciov. Nimic nu a fost însă neplanificat, ori fără pachetul complet al soluțiilor alternative.

În realitate, scenariul evenimentelor din R.D. Germană, în mod special, precum și evoluțiile care s-au girat prin gentlemen’s agreementul de la Malta au fost anticipate și puse în operă la ordinul lui Iuri Vladimirovici Andropov, fost director al KGB și secretar general al PCUS.

Citiți și „Cotitura istorică” de la Malta (I)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Aurel I. Rogojan 247 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.